… loc de joacă pentru cuvânt. serios!
sunt zile în care mi-e dor, categoric mi-e dor și atunci privesc spre cerul care se adapă din gândurile mele, poate așa, frânghia curcubeului nostru o să apară iar, de la una la cealaltă, amintindu-ți. da, categoric mi-e dor și cred că de-aceea s-a și inventat curcubeul, un pretext dacă vrei, dar unul care echilibrează … Read more
parcă era ieri, acum cinci ani, într-un 7 aprilie bezmetic, împovărat de ape și de tristeți. ploua. ne eram încă atât de departe una de cealaltă. și atât de frig. parcă era ieri când spuneam că maya a venit acasă cu ochii ei tulburați de spaimă și trupul micuț, atât de micuț, dar în care torcea … Read more
imediat ce primăvara se așează în drepturile ei, pornim la drum cu faptele bune, așa cum v-am obișnuit deja, de data aceasta împreună pentru viață alături de clinicco și hiperdia în campania aflată la cea de-a doua ediție, numită ”împreună pentru viață”. despre clinicco și serviciile lor medicale sunt sigură că știți deja: spital privat brașovean … Read more
”și-ți mai spun: orice am deveni, tu sau eu, oricum ne va merge, rău sau bine, niciodată, în clipa în care mă vei chema cu tot dinadinsul și vei crede că ai nevoie de mine, nu mă vei afla cu inima zăvorâtă. niciodată!” (herman hesse- narzis und goldmund) sunt zile în care mi-e dor, categoric … Read more
trussardi my name? cam greu de crezut că îmi voi începe primăvara cu o recenzie din parfumeria italiană (după ce am terminat anul cu escentric și apoi am amuțit) dar realizez că, deși scotocesc după mirosuri, trussardi my name va fi prima mea poveste din italia în lumea parfumurilor și va trebui să echilibrăm puțin balanța aceasta cumva, … Read more
unii oameni ştiu să cioplească în piatră, unii lemnul în palme îmblânzesc, unii oameni culoarea o modelează şi unii cuvântul îl slujesc. ca şi în piatră sau lemn, forma brută, alcătuire de litere în amalgam, unii oameni cu dalta stilou o sărută: flori de metaforă pun în geam. truditori ai literei încrustate, săpate, … Read more
zilele au pleoapele albe, cusute uneori, zilele mele au lacrimi la încheietură, coborând pe funia goală a timpului, zilele dor uneori, ca niște păpuși se așează în poală, cuminți, cu ochii lor din nasturi ciobiți, zilele cad ca o năpastă uneori, peste ochii închiși. zilele au brațe de iască și-mi plâng uneori, absența de verde, … Read more
am să spun din capul locului că în ceea ce privește legea anti-fumat, deși sunt fumătoare, departe de mine să zic că legea- existentă prin multe alte țări pe unde m-am plimbat mai cu trebi, mai cu vacanțe- este ceea ce s-ar numi o lege dură, greu de aplicat ori oprimatoare. problema s-ar fi putut … Read more
ai pus între noi şapte oceane de linişte şi şapte lacăte mari leagă azi cerul, cuvântul, pe tâmpla celor şapte întrebări te mai aştept şi mă năruie vântul. ai pus inimii tale zălog de cadână şi-ai luat la rând cârciumile uitării, şapte pahare băute pe seară mistuie norii. cu mâinile goale, lipsite de tine şapte … Read more
prin noapte trecuse iarăşi ea, iarna, punând pled nou peste casa micuţă, altfel ponosită la chip, aşa cum erau mai toate suratele ei din acest colţ uitat de lume unde nu venea nimeni, niciodată şi de unde mai toţi cei în putere încercau să plece în lume fără să privească înapoi, doar înainte, spre o … Read more
un lan de sperietori înaintea cuvântului, atât de speriate de propria existență, un lan mărginit de opreliști (aparent ascunse vederii) în miezul căreia mai bate tăcut o absență de inimă. un lan de paie râncede umplând speriate sperietori cu brațele închipuite a speranță pietrificată, un lan de sperietori departe de viață ca o trădare justificată … Read more
să rămânem în zâmbete, aripi largi, mantii de-o clipă în adăpostul curbat al coastelor, să ne rămână doar zâmbete încleștate pe cerul gurii când trec pescărușii rotund peste mâine. să rămânem în zâmbete ca într-o primăvară uitată până când ne dor oasele, ochii-cenușă, amintirile toate. apoi, ca în ultima frază, ca în întâiul sărut ne … Read more
obiceiul lui mărțișor, despre care unii spun că ar fi pur românesc, de pe vremea dacilor, iar alții îl consideră ca aparținând bulgarilor (martenița) pare să-și aibă rădăcinile pierdute în negura istoriei, pe la 681, când se întemeia dincolo de dunăre primul hanat, zona balcanilor fiind dominată, așa cum bine știm de imperiul bizantin și mai … Read more
brașov. din căldarea de lumină. povești de iubire în zi de dragobete, poveste nouă despre iubirea de locurile în care m-am născut și trăiesc aidoma generațiilor de dinaintea mea. iar astăzi vorbim despre prima școală românească, cea făptuită la 1495, prin grija lui vlad călugărul, deși există documente ce arată că prin secolele 11-12 s-ar … Read more
aș putea trăi cu jumătate de inimă, aș putea scrie cu jumătate de cuvânt, aș putea merge doar pe jumătate dacă nu mi-ar fi capătul în gând, o căutare imperfectă de echilibru. aș putea lumina noaptea pe jumătate turnând mierea stelelor pe care o adun în ochii pe jumătate deschiși, în gura pe jumătate închisă, … Read more
atunci când discut cu oamenii din jurul meu şi le spun despre pasiunea mea pentru parfumuri, sunt adesea, ca să nu spun imediat, întrebată dacă am văzut filmul lui tom tykwer şi dacă am citit cartea lui patrick suskind. şi răspund întotdeauna că da, filmul l-am văzut de multe, foarte multe ori, cartea am citit-o … Read more