ca o floare

semnele unui anotimp înflorind pe sub vene, liniștea mierii curgând și alene pași coborând peste lespezi de piatră viață curgând peste viață nu ți-am mai scris de mult cum respir, n-am înșirat de multă vreme povești visând că ești inimă albă legată cu fir. semnele unui anotimp curgând alene liniștea mierii înflorind pe sub vene … Read more

sturmkaiserin ep.10

andes locuia în partea de sud a orașului ori, ca să fim mai exacți, în partea cea mai sudică din sud, locul în care sărăcia domnea împreună cu toate bolile și neleguirile. casa lui abia se vedea dintre mormanele de gunoaie aruncate pe strada îngustă și fusese cândva vopsită roz, un roz pal și ciudat, … Read more

sturmkaiserin ep.9

iarna năvălise în cetatea saffronului peste noapte, neanunțată de nimic. cu furie. măturând totul în cale, izgonind apele calde ale liniștii, înlocuind mantia ploilor fixe, pe care locuitorii le ghiceau atât de ușor, cu un cer plumbuit și greu și munți de zăpadă. frigul frânsese elanul oricărei flori și alungase trecătorii uitați în noapte, iar … Read more

poveste de crăciun

aerul rece mirosea a zăpadă și a scorțișoară sau așa credea ea, dar peste câmpul înfrigurat și pustiu, pe alocuri crăpat, încă nu apăruse niciun semn de iarnă.  înaintea ochilor, doar o întindere nesfârșită de pământ întunecat, sumbru ca cerul și ca noaptea din care părea că nu se vor mai trezi vreodată și pe … Read more

spărgătorul de nuci. legenda

  pentru că ne despart câteva săptămâni până la sărbătoarea magiei, a copilăriei și a Crăciunului, o să vă dăruiesc astăzi spre gândire ori aducere aminte una dintre cele mai frumoase legende/istorii ori dacă vreți povești, aceea a micului spărgător de nuci. și nu, nu va fi vorba despre povestea publicată de hoffmann în 1816 … Read more

e-o molimă-n oraș tango lugubru (glossă)

e-o molimă-n oraș, cumva lugubru se cerne viața pe sub măști de ceară, e-o molimă, se zice că omoară cu râsul ei ciudat și cinabru pe toți pierduții-n calea ei, fecioară de mucegai, de moarte, de macabru. e-o molimă-n oraș, cumva lugubru ne numărăm străini, cu ochii goi, ne oxidăm trecutul, la gunoi se duce … Read more

frunze în păr

soarele o îmbrăţişă vesel de cum ieşi în stradă şi se privi iar, deşi ea nu prea făcea asta, în vitrina unui magazin, zâmbindu-şi, recunoscându-se. bucle mari şi negre îi încadrau chipul, machiajul discret o lumina şi în zâmbetul toamnei vechea ei rochie neagră era ca un prieten drag, regăsit. niciodată nu îşi imaginase atunci, … Read more

nu-mi spune

nu-mi spune că am ochii căprui, eu știu, mi-i dezvăluie toamna, mi-i ascunde rugina, când eu te privesc și se sperie luna, nu-mi spune că am ochi amărui. nu-mi spune cum curge timpul pe tâmple când albul pe fire și tâmple coboară eu știu, mă dezvăluie toamna din mine, mă atinge rugina pe gene când … Read more

în mine stau cuvintele

în mine stau cuvintele la pândă și anotimpuri noi își cheamă rugă, când vară trece, toamna curge blândă, și pe al primăverii ghiocel, o slugă, îl simt strunit în graba rece-a iernii, în mine ard  cuvintele, vecernii. în mine dorm cuvintele la umbră de iarnă rece, moale și prelungă, când primăvara pletele-și alungă pe chipul … Read more

într-o toamnă, marţi

leagă-mi promisiunile toate un snop,
gândul îmbată-l în nard
şi sirop,
timpul acesta nătâng şi miop
ne va întoarce.
fire de alb şi de roşu îţi prind
sus peste tâmplă şi gând

Read more

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

inima calcă, zâmbetul saltă (cântec de iele)

soarele îmi zvâcnea pe mâna stângă, tropot de șoapte alcătuind bătăile inimii, fremătând ploaia din dreapta, nătângă, și-un asfințit abia mirosind, liniștea ca o iască de vară cobora peste pleoapele ude de rouă mirosea a pâine și a lună nouă și te priveam ca întâia oară cu ochii de mure, cu gândul că plouă ne … Read more

deșurubări…

zâmbetele s-au închis într-o rază de cerc părea că mi se osteniseră toate ploile, amăgeam anotimpul cu zahăr candel deșurubam gândurile. îmbrățișările s-au apus într-un romb colorat, mirosea a tăcere în toate colțurile, pliveam de uitare ghivecele amintirilor deșurubam lacrimile. pașii s-au dus la diagonală de apusuri verile toate miroseau a porumbul cel copt pe-o … Read more

un copil…

un copil se ridică astăzi în lume un copil pe sub porţi neştiute râzând, un copil e o floare arzând e o sete de mâine. ochii lui sunt corăbii de stele, glasul lui este însăşi iubirea curgând, un copil poartă ceruri pe frunte către viaţă privind. un copil. ce minune îl ţine între palmele sorţii … Read more

acolo unde pământul cântă

în setea pământului mă închid, acolo unde liniștea se cutremură și se prelinge pe-un cârd de oase desprinse mă leg, acolo unde țeasta pământului cântă în râvna pământului mă ascund, acolo unde noaptea se plimbă și râde, pe-o bucată de cer sfâșiat mă așez, acolo unde șoapta pământului cântă. în răscrucea de liniște a zilei … Read more

alone together

alone, together, concertul de violoncel al lui stjepan hauser din aprilie… cuvintele sunt de prisos. <3 să fiți bine, oameni buni! by

când pervazul…

când pervazul s-a născut, acum 10 ani într-o oarecare zi de aprilie, în care căutam drumul inimii și mai scriam cu majuscule, nu m-aș fi gândit (știu, am mai spus și o repet ca să nu uit) că totul va deveni… o carte. o carte ca o inimă, larg deschisă pentru aceia care aidoma lui … Read more

error: Content is protected !!