poezii

în mine stau cuvintele

în mine stau cuvintele la pândă și anotimpuri noi își cheamă rugă, când vară trece, toamna curge blândă, și pe al primăverii ghiocel, o slugă, îl simt strunit în graba rece-a iernii, în mine ard  cuvintele, vecernii. în mine dorm cuvintele la umbră de iarnă rece, moale și prelungă, când primăvara pletele-și alungă pe chipul… Read More în mine stau cuvintele

poezii

într-o toamnă, marţi

leagă-mi promisiunile toate un snop, gândul îmbată-l în nard şi sirop, timpul acesta nătâng şi miop ne va întoarce. fire de alb şi de roşu îţi prind sus peste tâmplă şi gând by

poezii

deșurubări…

zâmbetele s-au închis într-o rază de cerc părea că mi se osteniseră toate ploile, amăgeam anotimpul cu zahăr candel deșurubam gândurile. îmbrățișările s-au apus într-un romb colorat, mirosea a tăcere în toate colțurile, pliveam de uitare ghivecele amintirilor deșurubam lacrimile. pașii s-au dus la diagonală de apusuri verile toate miroseau a porumbul cel copt pe-o… Read More deșurubări…

concursuri

un copil…

un copil se ridică astăzi în lume un copil pe sub porţi neştiute râzând, un copil e o floare arzând e o sete de mâine. ochii lui sunt corăbii de stele, glasul lui este însăşi iubirea curgând, un copil poartă ceruri pe frunte către viaţă privind. un copil. ce minune îl ţine între palmele sorţii… Read More un copil…

poezii

acolo unde pământul cântă

în setea pământului mă închid, acolo unde liniștea se cutremură și se prelinge pe-un cârd de oase desprinse mă leg, acolo unde țeasta pământului cântă în râvna pământului mă ascund, acolo unde noaptea se plimbă și râde, pe-o bucată de cer sfâșiat mă așez, acolo unde șoapta pământului cântă. în răscrucea de liniște a zilei… Read More acolo unde pământul cântă

despre mine

alone together

alone, together, concertul de violoncel al lui stjepan hauser din aprilie… cuvintele sunt de prisos. <3 să fiți bine, oameni buni! by

cautatorii de lut

izolarea

soarele. dintre toate soarele o durea cel mai tare. absența și prezența lui, amestecate, zilele prea însorite, zilele prea pline de nori apoși privite din cadrul sec și alb al ferestrei și în esență toată acea căldură a soarelui pe care, chiar și după atâta vreme n-o putea înțelege și cuprinde pe deplin. izolare. sec,… Read More izolarea

sărbători de suflet

există oameni… tu

există oameni…. tu. există oameni pe care nici măcar nu trebuie să-i vezi ca să te recunoști în ei, acasă. există oameni alături de care ești tu însuți, așa cum sunt corăbiile în porturi și pe ape, fragile și deloc temătoare înaintea furtunilor cărora știu deja că le vor supraviețui, ajungând din nou… acasă numai… Read More există oameni… tu

despre mine

singurătatea

singurătatea. se încețoșează iarna peste noi de zile bune și miroase a frig desenat cu grijă, unul palid, abia amintind de gerurile de altă dată. liniștea casei se sparge în respirațiile moi ale pisicii, se preschimbă în glasul de copil care răspunde mereu la telefon cu un zâmbet oricât de diferită mi-ar fi de fapt… Read More singurătatea