cutia de pantofi (o poveste obișnuită)

prin noapte trecuse iarăşi ea, iarna, punând pled nou peste casa micuţă, altfel ponosită la chip, aşa cum erau mai toate suratele ei din acest colţ uitat de lume unde nu venea nimeni, niciodată şi de unde mai toţi cei în putere încercau să plece în lume fără să privească înapoi, doar înainte, spre o … Read more

o poveste de crăciun (fântânile sufletului)

în urmă cu un an, povestea fântânile sufletului câştiga premiul al doi-lea la o campanie al cărei sponsor era piatra online. mi-am amintit de poveste privind la fântâna câştigată atunci, cea care ne-a însoţit sărbătorile cu sufletul ei şi v-o dăruiesc din nou astăzi, unora spre reamintire… altora la prima citire. – eu adun norii. cu … Read more

când plouă la cannes

sursa foto: dreamstime. noaptea întreagă plouase năprasnic şi sălbatic, de fapt urgia se dezlănţuise undeva înspre ora înserării, în ciuda tuturor previziunilor favorabile, acelea pe care se bazaseră organizatorii atunci când se porniseră să cheltuie imense sume pentru petrecerea care se dorea pur şi simplu fabuloasă, nemaivăzută. fuseseră de-ajuns câteva minute de furie pentru ca … Read more

aniversare

noaptea cobora alene peste piatra roşie, luminată stins de ultimele semne ale amurgului. de sus, din înaltul ei, luna privea argintat către femeia cu părul roşu care înota cu gesturi moi, în vreme ce copilul scotea ţipete de bucurie pe mica lui saltea în formă de delfin, cea pe care tocmai o primise în dar. … Read more

un drum, o alegere….

cerul se colorase în roşu şi violet după o zi în care soarele stăpânise iarăşi totul cu sălbăticie. pe coama întunecată deja a dealului, în ascunzişul răcoros şi tăcut al măslinilor, cele două siluete se topeau tot mai mult în calea privirilor curioase, de parcă ar fi avut ceva tainic şi numai al lor de … Read more

fântânile sufletului – o poveste de crăciun

purtăm în noi fântâni de iubire, fântâni de lumină ce ne împing mai departe, mai sus. în liniştea noastră, ele ne duc mai departe, glasul lor se ridică, luminându-ne calea, desenându-ne poveşti pe gene, speranţe. uneori, ele se împlinesc. uneori nu. este vreme de decembrie, chiar dacă iarna se mai lasă încă aşteptată. este vreme … Read more

coşmarul

povestea de astăzi face parte din ciclul o poveste obişnuită, iar muzica vine de la scorpions. ion se trezi lac de sudoare, cu inima bătându-i nebuneşte, prinsă iar în chingile aceluiaşi coşmar care îl bântuia de o bună bucată de vreme şi în care se vedea pe sine zbătându-se, luptând cu o fiară nevăzută pentru … Read more

urma

semnele de zăpadă nouă, abia aşternută, încă nu se vedeau, cel puţin nu de la înălţimea aceasta cu care nu reuşise să se obişnuiască, aşa cum nu se obişnuise de fapt cu multe de când plecase de acasă. “o să locuim în nori!” îi spusese adele ciripind veselă în braţele lui, atunci când îi spusese … Read more

o poveste obişnuită (5)

în ziua căsătoriei cu luisa, carlo era ceea ce se cheamă un om împlinit. avocat cunoscut şi extrem de căutat la milano, îşi construise o reputaţie solidă şi fusese extrem de vânat de domnişoarele dornice de măritiş care cunoşteau, nu făcuse din asta un secret, sensibilitatea lui faţă de femeile frumoase. se mai vorbea încă, … Read more

o poveste obişnuită (4)

dona luisa se născuse parcă cu soarele în palme. copil unic, cu o doică elveţiană ce nu reuşea niciodată să ţină pasul cu ea, învăţase repede că totul i se cuvine, că tot ce o înconjoară îi aparţine şi trebuie numai să întindă mâna pentru a lua. moştenise de la maică-sa un soi de nepăsare … Read more

o poveste obişnuită (3)

trecutul lui era unul obişnuit, oarecare, de copil crescut din munca pământului şi din războiul de ţesut al mamei sale. fraţi nu avea, dar îşi împărţise devreme nevoia şi bucata de pâine cu verii lui. pe atunci nu se simţea sărac şi nici nefericit. mergea la şcoala din sat ca toţi copiii, nu pentru că i-ar  fi … Read more

o poveste obişnuită (2)

– să îl alegem pe ăsta, carlo!- zise femeia privind şirul de bărbaţi flămânzi care îşi ofereau braţele, munca, pentru o bucată de pâine şi un zâmbet îi linse privirea umbrită de genele lungi, false, în vreme de bărbatul numit carlo îşi aţinti la rândul său ochii mici, înecaţi de grăsime, spre omul indicat, cântărindu-l … Read more

o poveste obişnuită (1)

– oi fi  vreun cocostârc de-ăla deghizat, snop sau snob, cum i-o zice, de-ăla de umblă cu etichetele hainelor pe-afară, să vadă lumea că s-a ajuns, îi mai mare decât îl arată faptele şi oglinda, dar şi-ar mânca şi chetrele pe care calcă de foame. ori poate crezi că stanioalele astea cu care încerci să-ţi … Read more

error: Content is protected !!