right here waiting for you… richard marx. un cântec lansat în 1989. acum 30 de ani. un cântec pe care, din pură întâmplare (sau nu), l-am ascultat aseară, după mulți ani în care nici nu-l mai știusem, preocupată de cu totul alte obsesii muzicale și genuri. și totuși el era acolo… right here waiting… și-am… Read More right here waiting

acel moment în care îți dai seama că au trecut pe drumul inimii nouă ani. nouă ani în care am scris. am cunoscut oameni, ne-am împrietenit, am plecat de lângă ei, i-am încurajat să scrie, să simtă și să trăiască, m-au încurajat să scriu, să simt și să trăiesc, au plecat spre alți oameni. și… Read More nouă ani

well, fifty-fifty, pretty… începem anul cu vreo 50 de gânduri care s-au tot așezat prin mintea mea în aceste zile mai noi, mai vechi, dar frumoase. so, gratitudine… your day is today!… sunt recunoscătoare: ție, dan, jumătatea mea de cuvânt, de inimă, de sută și de viață. pentru tot ce ești tu, pentru ceea ce… Read More fifty-fifty, pretty (exercițiu de gratitudine)

crăciunul este despre oameni și lumina din ei, este despre prietenie, generozitate, răbdare și bunătate adunate toate în Sărbătoarea Nașterii. pentru că cel mai frumos dar pe care l-am primit cândva a fost Nașterea Fiului și a Omului. și a fiecăruia dintre noi. crăciunul este viață. crăciunul este despre colinde și troiene. despre așteptatele troiene… Read More crăciunul este viață. a ta. (gândurile unui pisic pervazier)

There is no death, only a change of worlds….. cam așa ne anunța roxana plecarea celui care, într-o poveste aproape fantastică, i-a fost jumătate de inimă și jumătate de suflet. o plecare fulgerătoare, de parcă andy s-ar fi grăbit să facă loc printre stele pentru iubirea lor atât de … nepământeană. și astăzi, într-o toamnă… Read More păpădioara mea, drum lin printre stele

am învățat că oamenii fac cele mai bune alegeri pentru sine la un moment dat. chiar dacă din exterior par greșite, ele sunt cu siguranță cele mai bune. ca și cum ai face un aluat din câtă făină ai. am învățat că oamenii percep realitatea prin filtrele proprii. de la înălțimea fiecăruia, din experiența de… Read More life of psi: am învățat (cea mai bună alegere)

omul care stă în fața mea are ochii căprui sau de ape în care plutesc leneșe umbrele molcome ale vieții. mă privește zâmbind și, uneori, tace. îmi vede rănile care mai sângerează, îmi vede nodul de lacrimi și stă așa, înaintea mea, acceptându-mă exact așa cum sunt, în spatele zâmbetului meu bolnav. omul care stă… Read More omul care stă în fața mea

noi ne legaserăm tăcerile de genunchi. ziua cobora peste noi cu pleoapele ei obosite şi amintirile ne vorbeau despre un mâine deja trecut. inventaserăm un asfalt pe care eu desenam dâre lungi de parfum, inventaserăm poveşti despre monitoare cu ochii legaţi. îţi promisesem ţie toate aşteptările, îmi dăruisei mie toate şoaptele ca pe nişte fulgi de vânt… Read More noi ne legaserăm…

vestea că ultimul tango al simonei (pe care eu voi continua s-o numesc sim, așa cum o botezase una într-o vreme când fetele tango eram un fenomen, iar blogurile lui alice și simona deveniseră câmpurile noastre de dulce bătălie a cuvintelor și a sentimentelor) s-a sfârșit, am primit-o de la alina, jumătatea mea de inimă… Read More sim, ultimul tango (amintirile unei pisici)

ursulețul ucis ieri, în ciuda convenției de la berna care interzice uciderea ursului brun după cum ne taie capul, despre care doamna cristina lapis a declarat ieri: „În primul rând este ilegal ce au făcut. E o crimă să omori un ursuleţ care nu reprezintă un pericol, care nu a atacat şi nu a făcut rău… Read More ursulețul (povești de la marginea sufletului)

sunt zile în care mi-e dor, categoric mi-e dor și atunci privesc spre cerul care se adapă din gândurile mele, poate așa, frânghia curcubeului nostru o să apară iar, de la una la cealaltă, amintindu-ți. da, categoric mi-e dor și cred că de-aceea s-a și inventat curcubeul, un pretext dacă vrei, dar unul care echilibrează… Read More categoric mi-e dor (2)

”și-ți mai spun: orice am deveni, tu sau eu, oricum ne va merge, rău sau bine, niciodată, în clipa în care mă vei chema cu tot dinadinsul și vei crede că ai nevoie de mine, nu mă vei afla cu inima zăvorâtă. niciodată!” (herman hesse- narzis und goldmund) sunt zile în care mi-e dor, categoric… Read More categoric mi-e dor

puține zile ne mai despart de sfârșitul acestui an pe care mulți dintre noi îl numesc greu, încărcat. eu aș spune că s-au adunat deja ceva mai mulți ani de când tot repetăm, de când tot spunem aceste cuvinte: greu, povară, neajunsuri, suferință. și ardere. cuvântul lui 2015 pare să fie, este de fapt acel… Read More un an în cuvinte

sursa foto: salome ferestrele copilăriei mele se tiveau în iernile acelea, cumva mai albe decât acum, cu desene miraculoase și efemere pe care era uneori de ajuns să le ating cu mâna mea mică și caldă ori cu răsuflarea și ele se stingeau ușor, ca strivite, își pierdeau forma, iar bucata aceea de sticlă își… Read More flori de gheață