… loc de joacă pentru cuvânt. serios!
când o uşă se închide în urma ta, o alta îşi desface chenarul de lumină, ademenindu-te. şi mergi ca insomniacii prin noapte, ca mereu însetaţii de cuvânt, cei care numai din taina întunericului pot dezlega lumina. o uşă se închide. povestea pe care ai scris-o în noaptea aceea cu sfinţi desenaţi pe crestele cerului va … Read more
– părăseşte calea asta, fetiţo! – te aştept, kat! te aştept… – nu eşti făcută să ţii ciocanul în mână ci sabia! – vom face multe împreună, noi doi. – şi hans? – ce-i cu hans? .. va trebui să-l elimini, desigur. marele duce… – marele duce n-are nicio legătură cu asta. – ciocanul te-a … Read more
până la capătul zilei un vers, până la vers o mirare tivită cu petale galbene soare. până la început o linişte, până la linişte freamăt de ape zămislind neînceputul, mugur. până la cer o scară, până la scară pământul, mama tuturor rădăcinilor noastre, statornic. până la uşă o fereastră, până la fereastră un scaun aşteptarea … Read more
desigur că până la meciul la care vom privi amintindu-ne iarăşi de generaţia demult apusă a echipei noastre naţionale de fotbal mai este suficient de mult timp pentru orice altceva… cum ar fi: 1. doi oameni dragi mie din blogosferă s-au întâlnit la iaşi: şobolanul cel coolnewz descălecat tocmai de la freiburg şi nimeni alta … Read more
dimineţile îşi varsă lumina încet, într-un amestec de tăceri pe care numai respiraţia îl mai atinge la răstimpuri, egal, ca o pală atinsă de vânt. ea stă aplecată peste pagina miraculos albă cu chipul atins de şuviţele de păr ce tot alunecă. uneori, atunci când ridică privirea spre nicăieri, ochii ei limpezi au luciri de … Read more
sursa foto: cm ai ochii verzi, ba nu! căprui! şi prins în dorul nu ştiu cui, îmi spui: mai pune-ţi pofta-n cui! ai glasul blând. şi-un vis hai-hui, de parcă-n dorul nimănui nu stai. şi iarăşi spui: mai pune-ţi pofta-n cui! dar când mă vezi în umbra lui, pe secundarul timpului, doar ţie-ţi spui: a … Read more
amurgul îmbrăţişării noastre a fost scurt: ochii tăi luceau de lumină, ochii mei desenau lacrimă. de-acum drumurile se dezlegau chiar dacă spuneai că nu. mi-ai vărsat în poală tristeţi inutile, biet staniol fără culoare le ţinea, apoi mi-ai spus să nu, să nu îmi fac griji, plasa de minciuni e de-ajuns, nu-mi va fi sete … Read more
eu stau pe un pervaz imaginar. concret este numai lemnul ferestrei tale, cel în chenarul căruia eu vin odată cu noaptea, a veghe. ziua nu. ziua e plin de oameni care aleargă prin lume, căutând câte ceva. şi uneori chiar şi eu par să te caut, deodată cu ei. noaptea însă, în lumina argintată a … Read more
1. eu nu sunt pâinea zilelor tale şi nici grâul cel nou pe care tinere braţe îl duc la moara care îl transformă apoi în pulbere albă, în acel cântec ademenitor şi perpetuu al roţii împinse de apă. eu sunt doar o tulburare de frunze atinse de vânt după acelaşi tipar neştiut, mirosind a melancolie … Read more
celui care mă minte îi răspund cu un zâmbet, scaieţii vorbelor lui nu mi se prind de fuste, atunci când trec singură pe drum căutându-mă iarăşi pe mine. celui care măr roşu îmi întinde să-mi potolesc la amiază setea uitării, cu o clătinare de cap îi răspund: eu îmi ud sufletul cu lacrimile mele, dar … Read more
de vreo douăzeci de ani îți spun că da… și îți mulțumesc. poveste: se întâmpla în urmă cu 20 de ani. da, mă uit în urmă şi mă prinde aşa un amestec de râs şi de plâns, laolaltă: când o fi trecut atâta timp? ştiu că ştiţi, da vă mai spun o dată că nu … Read more
de o vreme, constat eu, poezia pare să mă fi găsit iar ca în vremurile bune, motiv pentru care se aşterne prin comentariile mele, cele lăsate pe la prieteni. şi pentru că frumos ar fi să vi le dăruiesc şi vouă, celor care treceţi pe aici, iată două dintre ele: cea de ieri, comentariu la … Read more
caii murgi ai nopţii nu mă aduc la tine. în lumina cea nouă a lunii, presărată cu tăceri smolite, eu trec ţinându-mi în braţe florile de cerneală ale gândului, cele pe care le las în zorii zilei pe câte un pervaz străin, a recunoaştere, a promisiune. prin nopţile grele de somn şi de vis, eu … Read more
linişte-larmă, limpezi limanuri nu vor să adoarmă latent- languros limpezi limanuri prelinse pe jos licurici-lacrimă limpezi limanuri de patimă lacom- licoare limpezi limanuri jinduind soare lacustru-livadă limpezi limanuri în zori să se vadă
Eyes Scraps for Facebook limanuri de linişte ţi-s ochii. ca o livadă de mere în care curge promisiunea unui vis lacom pe care nu-l poate perturba larma unui gând încă nerostit. licurici verzi coborând latent, ca o sentinţă de vremuri limpezi în acest ţinut lacustru care este inima mea. ochii tăi privind când languros, când … Read more
zece regi te-au dat luminii, lună nouă porţi la tâmplă opt covrigi la cingătoare, şapte zile să-ţi ajungă, şase zvonuri stau la pândă, cinci castele şuşotesc, patru braţe împletesc, trei tăceri şi două umbre una ţi-e nemărginirea, setea, dorul, calea lungă, iar eu stau la intersecţii: unsprezece, doisprezece… caii tăi pe lună trec zece … Read more