alegere

by

1.

eu nu sunt pâinea zilelor tale şi nici grâul cel nou pe care tinere braţe îl duc la moara care îl transformă apoi în pulbere albă, în acel cântec ademenitor şi perpetuu al roţii împinse de apă.

eu sunt doar o tulburare de frunze atinse de vânt după acelaşi tipar neştiut, mirosind a melancolie şi a noapte, de la picior şi până la tâmplă, atinsă de umbre fiind.

eu nu sunt un magnet ce prinde sufletul în rama mirosind a teluric a vreunei uitate picturi, nu sunt nici epicentrul iluziilor tale, ci numai o margine de filă albă cu dorul ei de cerneală.

 2.

în iluzia lui astăzi, tulburare de ape îmi este sufletul, cum stau şi te privesc ca pe icoanele din picturi păgâne, de pe o margine a fiinţei mele, biet suflet atins de teluric şi de melancolie. tu mă prinzi în ochi ca un magnet şi moara visului tău mă aduce într-un alt vis, concentric, de apă şi de foc, pulbere devenindu-mă, dispre picior şi până la tâmplă, până când nu mai rămâne nimic, nici chiar iluzia transformată în pâinea uscată cu care hrăneşti uneori porumbeii cu zborul lor de cerc perpetuu. alunec. ca un ţipar alunec din braţele tale şi asta mă doare cel mai mult.

în şoapta lui mâine, tu eşti un zvon perpetuu mirosind a amăgire dulce şi caldă cu trupul lui ca pâinea coaptă pe vetrele soarelui, o îmbrăţişare născută din teluric, firavă atingere a melancoliei, undeva mai sus de gleznă, pe picior, în locul acela ca un magnet ce atrage şoaptă şi sărut. şi atunci, în moara de dor a sufletului, reiau acelaşi tipar imperfect al setei din care tresar dureros picturi ce vorbesc luminii despre tine. o tulburare nouă mă prinde de la o margine la alta a fiinţei, atunci când îmi aşezi pe tâmplă promisiuni de stele.

vina pentru cântecul de astăzi îi aparţine lui călin

79 thoughts on “alegere”

  2. mare calitate, călin! mie îmi place că-i aşa, îmi aminteşti muzică bună! :good: îmi arăţi muzică bună… şi nu e puţin!

  13. iar la tine tot un parfum şi… se pare, dragă părere, că vom avea de lucru: să veghem la scrierea-ţi întru o nouă carte! poţi să contezi pe mine, vero! :mail: da? do this!

  14. şi un septembrie cu picioare lungi
    să-l chemi şi să-l alungi
    şi o mirare, o tăcere
    încă nu văz vreo plagiere!

  22. tibi, să nu taci. te-am mai rugat eu, dar ştiu… aşa cum ştiu, bănuiam deja, că poezia, al cărui centru de greutate e chiar acel vers, te va prinde în versurile ei. cineva spunea că poezia e dezgolire, e adevăr. în poezie nu putem fi decât sinceri. şi e forma mea de a mă spune… şi ştii. şi mulţumesc.

  23. psi, acu ai ridicat stacheta la 3 bucati! happy
    bine ca mai gasesc cite un wireless pe la cite o circiuma pe unde-mi mai beau zilele in bucuresti ca sa le pot citi! laughing

  24. rata, de trei ori le-am mai folosit eu, dar în acelaşi text. acu îs de patru ori în (pre)texte diferite! winking trăiască wirelessu că mai ştim de tine!

  28. irealia, când mă gândesc la iureșul tău, căruia nu prea știu cum îi reziști cu zâmbet, la mine e parfum molcom printre cuvinte. de-aceea tot vin! winking

  40. de la picior şi până la tâmplă, atinsă de umbră

    mirosind a amăgire dulce şi caldă

    ca un ţipar alunec în şoapta lui mâine

    din braţele tale şi asta mă doare.

    în iluzia lui astăzi, tulburare de ape

    tu eşti un zvon perpetuu pe vetrele soarelui

    cu trupul tău ca pâinea coaptă.

    biet suflet atins de teluric şi de melancolie_

    grâul cel nou pe care tinere braţe îl duc la moară,

    în locul acela ca un magnet ce atrage şoaptă şi sărut,

    ce mă prinde de la o margine la alta a fiinţei,

    din care tresar dureros picturi ce vorbesc luminii despre tine_

    tu mă prinzi în ochi, epicentrul iluziilor tale,

    până când nu mai rămâne nimic,

    moara visului tău mă aduce într-un alt vis, al vreunei uitate picturi

    undeva mai sus de gleznă, pe picior, .

    în acel cântec ademenitor şi perpetuu al roţii împinse de apă,

    transformată în pâinea uscată cu care hrăneşti uneori porumbeii,

    o margine de filă albă cu dorul ei de cerneală,

    o tulburare de frunze atinse de vânt după acelaşi tipar neştiut,

    firavă atingere a melancoliei, ca un magnet de apă şi de foc, pulbere devenindu-mă.

    îmi aşezi pe tâmplă promisiuni de stele.

    o îmbrăţişare născută din teluric,

    iluzia cu zborul ei de cerc perpetuu

    şi atunci, în moara de dor a sufletului

    mirosind a melancolie şi a noapte

    pe o margine a fiinţei mele, dinspre picior şi până la tâmplă

    reiau acelaşi tipar imperfect al setei.

    dar uite cum stau şi te privesc

    ca pe icoanele din picturi păgâne

    un magnet ce prinde sufletul în ramă!

    alunec, o tulburare nouă

    în pulbere albă, mirosind a teluric,

    şi-atunci când eu nu sunt pâinea zilelor tale,

    eu sunt doar fiind…

    sper să meargă, am lăsat cuvintele neîngroşate, fără ciocolată cum ar zice Dragoş.
    întrebai unde-i plaCierea? uite-o, era sub călcâiu’ pisicii!

  44. eu nu am sedus aragazu, da l-am lustruit de-i sare albul pe el și alta nu! fleooșc… acu zac! :yahoo: ce mai gospodivă mi-s! vezi ce-mi faci? da ciorbă de fasole să știi că nu fac azi! am ziiis!

  48. M-ai dat gata cu pozele de azi. Cum să nu iubeşti aşa sufleţele minunate? Despre duzini, ce să mai zic? Frumos le mai şlefuiţi voi pe cuvinte. Şi-mi place să vă admir lucrarea.
    O seară frumoasă, dragă Psi! happy

  49. alex, eşti întotdeauna binevenit pe aici, la joaca noastră şi îţi doresc ca prima seară de septembrie să îţi fie senină. happy

  54. Hihihi! Păi tu eşti “divină”! happy Că de nu m-ai stârni cu duzinele, io aş tăcea mâlc!
    P.S. Ciorba mea a fost de conservă, cum a zis Drugwash. big grin

  62. Nah, de foame fac aşa! 😆

    Adevăru-i că sînt un pic în impas cu progrămelul ăla şi-mi răscolesc printre dendrite şi axoni după soluţia potrivită. Da’ mă jenează zgomotul făcut de lingurile care mi se bat în stomac. big grin

  64. Aia şi vreo cîteva ore lipsă Internet, mi-au creat o imensă “bună-dispoziţie” pentru ziua de azi (care s-a dus înainte să înceapă).

    Le doresc din tot sufletul celor responsabili (RCS & RDS) o viaţă plină de coitus interruptus! :negative:

  65. dragoş, aşa limbaj aparent frust n-a văzut blogul ăsta de când este el! :yahoo: nici eu nu am avut net azi, dar am profitat de asta! winking

  68. Văleu, să mă mai supere ei mult, că le iau rubedeniile la “interviu” mintenaş – de la ăl’ cu ţîţa-n gură pîn’ la ăl’ cu barba sură! 😆 :yahoo: :whistle: winking

  70. Am coborît, rînd pe rînd, sfinţii din calendar şi i-am trimis în vizită la staff-ul RDS, împreună cu sincerele mele “urări de mumă”, în timp ce încercam reconectări, verificări, reboot-uri (ca să nu zică apoi “e din computerul dvs; vă sfătuim să vă reinstalaţi Windows-ul”), apoi am ieşit prin grădină, am mai cules cîteva roşii (aproape) coapte şi cîteva piersici, am mai lucrat un pic la progrămelul promis (la care îmi tot vin idei şi modific aspectul şi funcţiile) şi în final, mi-am mai făcut o cană de cafea la acelaşi filtru înfundat, motiv pentru care am făcut mărunţel din buze timp de vreo juma’ de oră.

    Cam atît, nu mare lucru. confusedcratch: Tu? :whistle:

  71. local hero-wild theme. again, again, again, again. direct în vene. acum sunt… hmm… beată, cred. sedus aragazul, sedus maşina de călcat, sedus soţul din dotare… cu pisica nu mi-a mers. :yahoo: cam atât.
    aa… şi am scris ceva. neinteresant.

  76. Era să zic “uite cum azvîrle mîţa moartă în grădina altuia”, da’ na… să vorbeşti de mîţe moarte pe aici nu e prea… recomandat, aş zice. Aşa că tac. tongue

Comments are closed.

error: Content is protected !!