… loc de joacă pentru cuvânt. serios!
dimineţile poartă rochiţe cuminţi acoperindu-şi genunchii încă fragezi, dimineţile îmi desenează pe gând chipul tău ca pe un şotron aproape naiv, ca pe o corabie purtându-mi stingher pe asfalt dorul ajungerii. dimineţile mă aduc mereu goală ca pe o cană uscată de vise băute în grabă, substitut de trezire amărui între vouă verbe moi. dimineţile … Read more
ţin de câteva minute în mână o bucată de carton aproape îngălbenit, din inima căruia mă priveşti tu. ochii tăi oblici ca de mică păpuşă chinezească, rătăcită într-un alt anotimp, scânteile tale ca două boabe timide de orez pe care numai stelele iernii le mai domoleau, curiozitatea ta adesea năprasnică, sfredelitoare, pe care orice răspunsuri … Read more
tăcutul cerc închis în valuri albe ca varul stins pe caldarâm, ca o mireasă în culcuş silit, pe-o mare de linişte sărată tăcând când în desenul mat al zilei trei amintiri, trei mâini cerşind şi-n ochiul naiv o lumină biată speranţă fără corp, nebună ademenind rotiri. rostiri. părelincă torsadă de cuvinte din etuva altor amăgiri acest decor atât … Read more
că tot mi-a căşunat pe cântecul acesta, never let me go, deşi pornisem de la cu totul altceva…nah, muză pe coclauri…. o bătaie de inimă încă-o bătaie şi pe ceruri se-aşează oblic o ploaie ghemuindu-mi lumina, albindu-mi obrajii, când tremură-n strana lor strâmbă doar brazii, coboară pe ape cocorii, soldaţii năpraznicei spaime de-a fi. un cuţit spintecă … Read more
se născuse demult, într-o vreme în care femeile îşi purtau cu eleganţă rochiile lipsite de corsete, dezvăluind prin stofele fine decolte albe şi pline. cunoştea netezimea fiecărui material pe care dormea cuminte, aşezată de mâinile delicate ale aceleia care o primise cândva în dar, poate ca semn de iubire ascuns într-o cutiuţă, patul în care … Read more
am încetat să ne iubim. sub acolade ne scriem scuze palide, răgazuri şi colorăm tăcerea cu speranţe de parcă s-ar putea resuscita o inimă oprită, rece, de-al neiubirii-ngheţ atinsă. am încetat să ne iubim. pe sub egaluri de ecuaţii mult prea mari ori mult prea grele lăsăm indiferenţei scrisul aspru şi desenăm cocorii a plecare, … Read more
cuvintele mele sunt nişte răspântii, labirint de verde, născut în cer, ele dor uneori şi au gustul sărat al libertăţii. cuvintele mele înfăşoară iubirea ca pe o floare de hârtie desenată în somn, sunt corăbii de fum în care toarce legănată o inimă ca o pisică. cuvintele mele sunt o poartă deschisă, respiraţii egale, mirosind a … Read more
pe la apusurile lui călin mi s-a plimbat muza în căutarea duzinii de cuvinte. aşa că mi-am luat aprobare de la el pentru imaginile din care au curs… nişte cuvinte. brad sângeriu pe neguri de tăcere când şoapta lumii se închide oarbă şi din apusul cald, cu iz de miere nălucile coboară ca să soarbă … Read more
în urmă cu un an, poate chiar pe vremea aceasta, poate puțin mai târziu, virtualul mi-a adus în cale un om, încă unul dintre aceia cu care, într-un fel miraculos, tivesc curcubee.(pare deja o repetiție, dar eu cred că este mai mult, poate un semn pe care ni-l trimite cerul atunci când, oameni cunoscuți prin … Read more
ca nişte pescăruşi lipsiţi de mare, ca nişte porţi pe unde râde vântul, legări de dor ce năruie cuvântul, ca nişte orbi rătăcitori în soare. ca nişte nopţi pe care ziua le desface, ca nişte fiare în capcana sorţii, ca ielele dansând în faţa morţii, când luna peste suflet iarăşi tace. ca ieri, ca mâine, … Read more
despre mine vorbeşte cel mai bine tăcerea, pe mine nopţile mă încap râzând, eu mai aud cum plânge cerul şi strig, despre mine cântă mierea. pe mine vântul mă ţine în palmele lui şi tot ce ţi-am spus ai să uiţi până mâine, pe mine un dor pân la os mă cunoaşte prea mult şi-o … Read more
mesager între cer şi pământ, între olimpieni şi oameni, zeiţa iris coboară pe apele curcubeului. în urma ei, flori ca nişte tije de lumină răsar cu mirosul lor suav şi elegant, deopotrivă mistic şi …metalic. mai mult chiar, zeiţa curcubeu este aceea care, în fiecare seară, dă deoparte perdeaua ce o acoperă, dezvăluind muritorilor stelele … Read more
în ziua când te-am desenat pe fereastră n-a vrut să vie niciun îngheţ… ai stăruit pe sticlă două sau trei secunde brumate, pe urmă…. (fragment dintr-o poezie ce mi-a rămas în minte cam prin anul când te-ai născut tu- deşi autorul s-a pierdut din memoria mea) https://www.youtube.com/watch?v=Dnj1zshmTE0 plouă. peste umerii mei de pasăre speriată plouă… … Read more
pe la răstimpuri, printre cuvintele altfel ademenitoare și noi, lucește cu iz de sânge, lama oglindă a vreunui pumnal trezit din somnul lui de câte o tresărire de orgoliu. pe la răstimpuri, peste toate legările crezute și chiar dorite de cursă lungă, este o sete aproape nestăvilită de sânge. furie. apă dezlegată de furie, secure … Read more
când prin paporniţă se adună culoarea, e semn că prietenul nostru, călin a plecat iarăşi să adune frumosul. şi la întoarcere se-aud ademeniri pe care mâţul pervazier le ascultă ca pe o vrajă. de pildă aceasta: icoana iernii într-un glob de fluturi,tăcerea albă întorcând luminacopilăria-n palme azi,ca totdeauna,răstălmăcire-n schimb de o suflarece-ar duce vestea păpădiei tot mai … Read more
în urmă cu trei ani, la propunerea lui liviu, am demarat o frumoasă colaborare cu clement.media și pentru o perioadă de timp am publicat acolo, cu emoție, câteva dintre încercările mele de a desluși pentru curioși o lume mai puțin cunoscută nouă, cea a parfumurilor. și îmi amintesc acum, când la grasse se deschide festivalul … Read more