k

ca nişte pescăruşi lipsiţi de mare,
ca nişte porţi pe unde râde vântul,
legări de dor ce năruie cuvântul,
ca nişte orbi rătăcitori în soare.

ca nişte nopţi pe care ziua le desface,
ca nişte fiare în capcana sorţii,
ca ielele dansând în faţa morţii,
când luna peste suflet iarăşi tace.

ca ieri, ca mâine, ca un miez de pâine,
în care doarme grâul altei veri,
am să mă-ntorc cândva de nicăieri,
zidind cu sânge, peste azi şi mâine.

ca mâine, ieri şi azi legate
de-o noapte mult prea albă, şnuruită,
când trec cuvintele şiroi, ispită
şi torn în alb de os şapte păcate.

https://www.youtube.com/watch?v=o5stJC7bZuY&feature=kp