… loc de joacă pentru cuvânt. serios!
te mai aștept, ca și cum ai veni să ne cunoaștem în sfârșit, să ne împrietenim ori să fim dușmanii de cruce ai aceluiași cuvânt. te mai aștept, ca și cum am putea dintr-o lume în cealaltă să trecem, să ne rămânem te mai aștept. zăpada se așterne ca o uitare și peste golul … Read more
ninge cu iluzii albe peste mine, ninge cu tristețe, peste iarna scrum și cobor ca lacrimi, visele- ruine când colindătorii se topesc în fum. cerne în tăcere, ninge iar în mine, sacul de făină alb- melancolie, și sub coji fragile mirosind a bine iarna se închide ca o cochilie ninge cu răscruce rece, ca un … Read more
pe robert îl știu de am uitat câți ani, parcă de totdeauna. mai întâi ca romantic, așa cum este și numele blogului lui, mai apoi ca și plantator de fapte bune, așa cum se numește chiar el și, mai nou- deși face asta de ceva ani- și mai drag, ca maratonist. și dacă la începuturi l-am … Read more
calea dragonului, apărută în noiembrie, la țanc pentru gaudeamus, a fost prietenul care mi-a însoțit primele zile de decembrie. apărută la editura paladin, în seria fantasy masters, aceeași serie care include calea regilor și elantrisul lui sanderson despre care v-am povestit deja, cartea lui daniel abraham este primul volum din seria pe care cititorii de … Read more
port la încheietură, în adâncitura dintre viață și moarte un semn arab pe jumătate albastru, și restul tăcere. port în îmbrățișările sălbatice ale nopții dorul dervișilor rotitori, cu mâna stângă dusă la inimă, cu inima dusă departe. port pe fiecare pas și cuvânt, semnul arab al anotimpurilor, gândul, ca o haină solitară și rece, zâmbetul. port … Read more
sunt zile în care cred că lumea aceasta mare, așa cum ne-a fost dată, cu zbaterile și cu urletele ei, cu smoala și cu cenușa ei, lumea aceasta atât de strâmbă, este singura, cea mai potrivită pentru întâlnirea noastră. căci de-am fi fost mai fericiți, mai adânc înfipți în bucuriile noastre mărunte (ce palide și … Read more
brașov. din căldarea de lumină ridicăm astăzi poveste nouă despre una dintre cele mai însemnate figuri din vremea sa, săsoaica apollonia hirscher (sau hirscherin) de la care ne-a rămas și astăzi, după mai bine de 500 de ani, clădirea portocalie din piața sfatului numită casa negustorilor sau podul bătușilor, mai cunoscută în amintirea pensionarilor drept cerbul carpatin, pentru … Read more
sunt zile în care oamenii mă văd așa cum sunt, cu lacrimile trase pe ochi ca o căciulă cu inima larg dezvelită din casa de oase sunt zile în care oamenii mă aud. și-atunci, pe genunchi îmi crește dintr-o dată mirarea că sunt, sunt zile în care oamenii mă simt, mă ating, muritor renăscut pe … Read more
fă-mi o hartă să mă întorc în inima ta, ca o intersecție. măsluind zâmbetele, stau la pândă o mie de semafoare. sursa inspirației a fost astăzi radu, pe facebook. 🙂 sursa foto:salome
femeile: substantiv feminin, plural. persoane adulte, de sex feminin. uneori ascunzând în suflete câte-un copil. motto: ”all the women. in me. are tired” (nayyirah waheed) toate femeile din mine au obosit desenând iarba, așeptând fluturii, colorând cu pântecele lor rotunde visele, viața. toate femeile din mine poartă rochii … Read more
laibăring. 🙂 știu că acest cuvânt există numai în mintea mea și îl folosesc cu precădere ca acum doi ani. laibăringul ca pasiune. motiv să te trezești cu noaptea în cap și să pui pe andrele gânduri, să le amesteci cu ață și să le dai apoi drumul prin lume. laibăringul ca bucurie, aceea de … Read more
credeam că te mai pot auzi cu inima, cu inima mea, credeam că mai avem timp, că ne va fi de-ajuns inima, inima mea, bătăile ei repezite, sângerânde, credeam că te mai pot auzi, glasul tău ca o aripă sfâșiată mi-a trecut pe dinaintea toamnei și-am rămas amândoi încuiați într-o ultimă lacrimă. muzică primită … Read more
îți port inima cu mine (o port în inima mea). undeva unde nu am călătorit niciodată, picioarele tale cele mai albe mai rătăcesc mereu și-n dimineața asta aș vrea să-ți spun tot, tot ce am tăcut ieri, în miez de noapte. vezi tu, ceva din mine înțelege că vocea ochilor tăi e mai adâncă decât orice trandafir și … Read more
e-un amănunt de toamnă între noi, când morți coborâtori, perechi, ni se preling pe ochii mari și goi, aceiași oameni noi. sau vechi? e-un amănunt de toamnă peste suflet, te-aud urlând, când peste zâmbet pui. bandajul ars și ți-e atâta plânset străinul meu în țara nimănui. e-un amănunt de toamnă blestemată, cu ambulanțe care nu … Read more
hoțul de cărți- markus zusak, sau o altă față a iubirii, direct din holocaust scrisă. cam așa ar trebui să fie titlul acestei postări, un răspuns la provocarea venită de la goodread. și spun mai întâi faptul multă vreme am considerat drept cea mai frumoasă carte citită de mine pe cea a lui herman hesse: … Read more
în zilele acelea când îți aud inima urlând în spatele cuvântului, inima mea se strânge a neputință, biet clovn agățat în tăceri șubrezite de lumea aceasta grăbită, prea grăbită. tac. în inima ta urlă un porumbel. totdeauna a fost așa, totdeauna va fi, știu, dar mă scutur de acest adevăr câteodată, dorindu-ți cu încăpățânare altfel, … Read more