… loc de joacă pentru cuvânt. serios!
jon snow sau uhtred de bebbanburg? aceasta să fie întrebarea de astăzi și, după mulți ani în care n-am mai făcut caracterizări de personaje, înante de a vă spune preferința mea, o să încerc să-i creionez pe cei doi eroi din serialele got și last kingdom, dar mai cu seamă din cărțile atât de dragi … Read more
pacienta tăcută, romanul lui alex michaelides apărut la editura litera în acest an, mi-a însoțit vreo trei ceasuri dintr-o dimineață a acestei minivacanțe de paști. da, în celelalte fusesem pe câmpiile sfărâmate ale lui sanderson, semn că am avut iarăși o vacanță reușită. și poate că n-aș fi cumpărat cartea dacă nu m-ar fi intrigat … Read more
câmpiile sfărâmate. sanderson. words of radiance. cel de-al doilea volum din seria arhiva luminii de furtună apărut în februarie, la capătul unei lungi așteptări, mi-a însoțit vacanța de paști. și, în ciuda faptului că am achiziționat cartea de când (în sfârșit) a apărut, am preferat să citesc cele peste nouă sute de pagini în aceste … Read more
acel moment în care îți dai seama că au trecut pe drumul inimii nouă ani. 🙂 nouă ani în care am scris. am cunoscut oameni, ne-am împrietenit, am plecat de lângă ei, i-am încurajat să scrie, să simtă și să trăiască, m-au încurajat să scriu, să simt și să trăiesc, au plecat spre alți oameni. … Read more
și ce să faci cu atâta iubire? cui să i-o dai? cum să o-ncapi? pe cine să așezi în sentimente? cui să îi desenezi ciorapi batiste, fluturi și ecouri multe? îmbrățișare zici sau napi? când inima vuiește-n primăvară e doar un gând? e-un cârd de șlapi? și ce să faci cu atâta iubire? la … Read more
”îmi amintesc de tine, stăteai în fața mea, a fost de-ajuns o privire ce n-o pot, n-o pot uita” (compact – fata din vis) miroase în sfârșit a primăvară în orașul nostru, a primăvară îndelung așteptată, una în care copacii își dau ghes la muguri noi, iar florile, deocamdată abia șoptite, dau ghes vântului. … Read more
născut în evul mediu, pe când cavalerii teutoni își făcuseră loc de popas și de apărare, până la urmă, în fața năvălirilor otomane, brașovul, căldarea de lumină atât de dragă nouă, celor care locuim în ea, își are propriile legende, multe dintre ele uitate astăzi, cum ar fi lacul celor douăzeci de vrăjitoare, spânzurătoarea ori … Read more
8 martie: când martie își desface pletele iarăși, coborând încet peste eșafodul iernii, mă așez la răspântiile inimii mele așteptând. semn. întotdeauna vine un semn, un soi de respirație pe care nu o aud, dar o simt cu toată ființa mea, așa cum îți simt, fără să aud, inima. și îți simt inima, prietenul meu, … Read more
saxon tales, the last kingdom sau ultimul regat sunt cele zece volume care mi-au început primăvara, o lectură în forță și cu tot sufletul, la care a contribuit pe deplin și vremea din weekend. șase de fapt, pentru că pe primele patru le citisem anul trecut. le găsiți la editura litera, ei au publicat cam … Read more
când primăvara mi se-așează la răscrucea gândului ca un copil bosumflat. când stă așa, cu genunchii mici și încă moi aproape de gură, ca și cum ar mușca. din seva lor sau din gândul meu? e un anotimp fragil și atât de tenace, așa cum sunt toți copiii. toți. mai puțin tu. când primăvara mi … Read more
pași. primăvara zidită între coperțile unei cărți. pași. inimi care bat la unison. pași… o poveste de iubire apărută anul trecut și pe care, nici nu știu din ce rațiuni, am amânat s-o citesc până ieri. pași. două ore de emoții într-o duminică curcubeu, una în care vântul iernii se mai războia pe afară cu … Read more
pentru că îmi plac provocările, poezia de mai jos vine ca răspuns pentru bunul meu prieten călin. mai întâi și pe fugă i-am răspuns așa: dar apoi mi-am dat seama că mi se făcuse o poftă de poezie… un anotimp e, iată, o primăvară nouă, un gând e risipire, o șoaptă fremătând, un curcubeu adună … Read more
așteaptă-mă în adăpostul rotund, al ghiocelului, acolo unde seva își strigă pentru întâia oară: primăvară! așteaptă-mă în goana vântului care rănește zăpezile preschimbate în noroaie, hohotele neputincioase ale iernii. așteaptă-mă în căușul de lumină al soarelui care râde în diminețile cu plete lungi, de codană primăvară feciorelnică mirosind a reavăn și a martie. așteaptă-mă primăvară … Read more
mărțișor. șnur alb și roșu, legate, vestind primăvara. mărțișor sau martenia, obicei pe care, în afară de noi, doar bulgarii îl mai au. de vreo câteva zile colind locurile unde vânzătorii ambulanți se luptă cu gerul (ieri au fost minus 11 grade, astăzi doar minus șapte) și cu nepăsarea trecătorilor. tarabe pline de mărțișoare, majoritatea … Read more
și sunt atâtea tăceri sub ninsoare și iernile lungi cu poale albastre și genuri cu degete albe, prelungi și este atâta lumină-n prinsoare de doruri născute din sticlă și astre când tu parcă pleci, când tu parc-ajungi mai sus de lumină, mai jos, dinspre soare acolo pe unde, zidind ale noastre săruturi, te chem și … Read more
ea trecuse dincolo. în oceanul de fluturi care o înconjurau, în milioanele de nuanțe care mai vii, care mai profunde, chipul ei împrumuta pe rând culorile emoțiilor pe care le vedea izvorând din suflet. ea trecuse dincolo. sufletul ei albastru zâmbea. albastru? da, cea mai rară culoare de pe pământ, acum știa aceasta, în fond … Read more