pentru că pe 6 octombrie a fost lansarea mondială a ultimului roman king, s-a citit. „alte lumi în afară de acestea” este și închide seria talismanului (scrisă cu straub care a decedat acum 4 ani) dar și magnum opus a lui, dark tower.
așa cum se întâmplă mereu, cartea a iscat destule controverse printre fani (ce bine că nu-s) pentru modul în care este construită și împănată cu referințe din DT. da, sai King, știm că… am citit. 🙂 pe mine mă lasă cu gustul amar al cântecului de lebădă din carte și cu certitudinea că, iată și el a ajuns la onorabila vârstă de 80 de ani. a mai băgat o dată bățul prin gard cu referința la covid și n-am priceput de ce conflictul secundar ocupă mai mult de jumătate din carte și se mișcă atât de lent, dar măcar avem finalul promis (și asta nu le-a plăcut multora).
am și lăsat un soi de cronică pe FB pe subiect iar astăzi, pentru că uitasem și pentru că sezon, am vorbit despre „în miez de noapte să ne îngropați” a lui schwab, autoare cu care m-am întâlnit prima oară și la care am admirat stilul slow burn și cam atât. văd că e o modă printre autorii americani, acela al celor 3 personaje feminine și nu știu cum se face dar mereu iese una bușită. de data asta chiar vampirul contemporan. totuși, strict ca lectură, este o experiență interesantă imersarea asta în lumea vampirilor, finalul este însă prost, grăbit. probabil că nu voi mai citi nimic de la ea dar am mai învățat ceva. „Bury my bones in the midnight soil, plant them shallow and water them deep, and in my place will grow a feral rose, soft red petals hiding sharp white teeth.”( v.e. schwab)
ce-am mai făcut? am participat la un concrus de proză horror, nu, n-am luat premiu, dar pe locul doi a ieșit un prieten și mă bucur pentru el. în rest… mă bântuie o viroză așa că de noaptea tuturor sfinților o să sper că nu mă mai trezesc de n-șpe ori ca să tușesc, ceea ce nu vă doresc.
și… vine noiembrie. să vă găsească cu bine! nici nu știu cum a trecut deja… imediat… un an de la plecarea mamei.