ursulețul (povești de la marginea sufletului)

ursulețul ucis ieri, în ciuda convenției de la berna care interzice uciderea ursului brun după cum ne taie capul, despre care doamna cristina lapis a declarat ieri: „În primul rând este ilegal ce au făcut. E o crimă să omori un ursuleţ care nu reprezintă un pericol, care nu a atacat şi nu a făcut rău … Read more

categoric mi-e dor (2)

sunt zile în care mi-e dor, categoric mi-e dor și atunci privesc spre cerul care se adapă din gândurile mele, poate așa, frânghia curcubeului nostru o să apară iar, de la una la cealaltă, amintindu-ți. da, categoric mi-e dor și cred că de-aceea s-a și inventat curcubeul, un pretext dacă vrei, dar unul care echilibrează … Read more

categoric mi-e dor

”și-ți mai spun: orice am deveni, tu sau eu, oricum ne va merge, rău sau bine, niciodată, în clipa în care mă vei chema cu tot dinadinsul și vei crede că ai nevoie de mine, nu mă vei afla cu inima zăvorâtă. niciodată!” (herman hesse- narzis und goldmund) sunt zile în care mi-e dor, categoric … Read more

un an în cuvinte

puține zile ne mai despart de sfârșitul acestui an pe care mulți dintre noi îl numesc greu, încărcat. eu aș spune că s-au adunat deja ceva mai mulți ani de când tot repetăm, de când tot spunem aceste cuvinte: greu, povară, neajunsuri, suferință. și ardere. cuvântul lui 2015 pare să fie, este de fapt acel … Read more

flori de gheață

sursa foto: salome ferestrele copilăriei mele se tiveau în iernile acelea, cumva mai albe decât acum, cu desene miraculoase și efemere pe care era uneori de ajuns să le ating cu mâna mea mică și caldă ori cu răsuflarea și ele se stingeau ușor, ca strivite, își pierdeau forma, iar bucata aceea de sticlă își … Read more

zvon de toamnă

“după sfântă mărie e dusă vara“- este o vorbă pe care o ştiu din copilărie, am auzit-o deseori la bunicii mei şi i-am aflat înţelesul privind în jur, la natura şi lecţiile ei. sunt primele zile de septembrie, când soarele este parcă mai obosit, mai reţinut. dimineţile au contur răcoros, vacanţele (cele care au fost, … Read more

maci (a)

prima oară am văzut maci pe un câmp care se desena până pe marginea drumului de cale ferată. de fapt, îmi amintesc perfect de bine, aveam şase ani şi plecam pentru prima dată la mare fără părinţi, la năvodari, în tabăra “cutezătorii”. eram prea mică, prea sălbatică şi încă prea legată de “ai mei”. aşa … Read more

sufletele de dincolo de cuvânt

mă gândesc de când am citit, de când am aflat despre sufletele care au trecut dincolo, la ea. inima lui mama, aşa o numeam, o mai numesc şi astăzi. mă gândesc mai cu seamă pentru că ştiu, în astfel de momente, cuvintele îşi pierd forma şi înţelesul şi orice ai spune e ca şi cum … Read more

tablou uitat

el zâmbea cu obraji noi, aprinşi. de la frig, de la zăpadă, de la joaca aceea naivă cu bulgări care creşteau în mâini. mâini de copii. suflete. râs. cuvintele miroseau a vânt. se topiseră şi ele, îşi pierduseră rostul printre cele două ghiozdane. şi ochii lui. două boabe de cafea coborând cu mirare în ochii … Read more

ţie….

gândului tău i-aş da linişte. şi o bătaie de inimă i-aş da… de s-ar putea, din inima mea. şi te-aş numi lăptăreasă, deşi tu eşti deja, pe calea stelelor albe, vărsate din ţeasta universului în calea mea. îmi eşti plecată de multă vreme. aproape ne sunt numai gândurile, vânturile, florile care cad şi din cenuşa … Read more

scrisoare către copilul din mine

ţin de câteva minute în mână o bucată de carton aproape îngălbenit, din inima căruia mă priveşti tu. ochii tăi oblici ca de mică păpuşă chinezească, rătăcită într-un alt anotimp, scânteile tale ca două boabe timide de orez pe care numai stelele iernii le mai domoleau, curiozitatea ta adesea năprasnică, sfredelitoare, pe care orice răspunsuri … Read more

never let me go (versuri pe cord deschis)

că tot mi-a căşunat pe cântecul acesta, never let me go, deşi pornisem de la cu totul altceva…nah, muză pe coclauri…. o bătaie de inimă încă-o bătaie şi pe ceruri se-aşează oblic o ploaie ghemuindu-mi lumina, albindu-mi obrajii, când tremură-n strana lor strâmbă doar brazii, coboară pe ape cocorii, soldaţii năpraznicei spaime de-a fi. un cuţit spintecă … Read more

aventurile unei broşe pisică

se născuse demult, într-o vreme în care femeile îşi purtau cu eleganţă rochiile lipsite de corsete, dezvăluind prin stofele fine decolte albe şi pline. cunoştea netezimea fiecărui material pe care dormea cuminte, aşezată de mâinile delicate ale aceleia care o primise cândva în dar, poate ca semn de iubire ascuns într-o cutiuţă, patul în care … Read more

umbra

o bătaie de inimă. încă una. linişte. atât de multă linişte în jur ca un somn, ca o legare. pe arcul tâmplei curge o umbră, mereu aceeaşi, cu chip de maşteră, se prelinge pe umărul drept ca un semn ridicat din iadul sufletului. inima se porneşte să bată mai repede, mâna mică se prinde repede … Read more

rămas bun?

câte tăceri te pot frânge? de câte tăceri este nevoie ca să te stingi? să te uiţi pe tine? câte lacrimi se strâng în coşul acela mare al cerului, cel visat, în care soarele stă să adoarmă? soarele cel niciodată iubit, niciodată pe deplin al tău, fiică de noapte. câte aripi se întind, se zbat … Read more

cuvintele mele

cuvintele mele sunt acele fâşii ale zdrenţelor cu care îmi acopăr carnea pulsând. nu, nu este niciodată inima ci creierul, bucata aceea scurtcircuitată de carne ascunsă în spatele ochilor, nasului, gurii. ca din întâmplare, am fost înzestrată cu organele acestea ale simţului şi, mai mult chiar, mi-au fost desenate în apropierea acestei împărăţii în care … Read more

error: Content is protected !!