despre oameni şi poveştile lor

când semnele verii mă prind în undița lor, aducându-mi miros de vacanță, ușor aspru și cald, ușor aromat și uscat, ca un vânt ce umflă pânzele corăbiei mele cu dor și cu amintiri, mă trezesc cu dor de grecia și îmi iau la numărat visurile, îmi potrivesc haine pentru zile însorite, oricât ar fi de înnorat … Read more

e de-ajuns uneori să priveşti în adânc, acolo unde se nasc gândurile şi sentimentele, cele pe care le ştii, dar nu le spui, acoperindu-le pe toate cu un soi de pudoare amestecată cu tandreţe. e de-ajuns uneori să chemi şoapta sufletului şi ea îţi va aduce din tine însuţi răspunsul ca o chemare la ziua de … Read more

o să vă spun astăzi un tainic gând, pe care l-am ţinut ascuns prea multă vreme, împachetat cu grijă în batista-mi şi pe care l-am scris pe o bucată de hârtie, ca pe un soi de taină, cu cerneală albastră, invizibilă însă pentru mine. a fost scris într-o noapte care se prelingea în zori, la … Read more

cam pe la finele anului, pe când alergam cu toţii încoace şi încolo am scris un text pe care nu am apucat să îl mai postez. m-am trezit în ianuarie, ba chiar şi în februarie şi din semnele anului trecut nimic nu mai justifica această postare. pentru că însă îmi vin zvonuri de zăpadă de … Read more

suntem nişte oameni corecţi, echilibraţi, muncitori şi cinstiţi. am putea să-i întrecem pe chinezi cu hărnicia noastră, dar suntem modeşti şi discreţi, aşa că nu ne înghesuim noi să rupem gurile nimănui şi preferăm coada clasamentului. astfel, considerăm noi, vom putea trece mai uşor neobservaţi. ne place lesa atât de mult încât atunci când ni … Read more

pornisem luna trecută să vă povestesc că nu dragostea stă la baza celulei societăţii, deşi ne place să credem că aşa ar fi, acesta este numai pretextul cel mai des uzitat. împingem astăzi lucrurile mai departe (că tot avem răgaz până la sâmbăta provocărilor papale- le voi reaminti la finalul acestui post pentru cei interesaţi) … Read more

cei mai mulţi dintre noi am învăţat scrisul în primii ani ce despart copilul jucăuş de cel însetat de cunoaştere. ne-au fost date ghiozdane în spate pe când nu ştiam prea bine dacă sunt sipete de comori ori, mai bine, sănii pe care alunecam veseli pe dealurile de lângă şcoală şi le-am deschis multe zile … Read more

uneori, când vocea mea peltică îmi răsună în urechi, mă simt de parcă aş fi un copil ce vorbeşte -mânjindu-şi obrazul cu zâmbet -şi lasă cristalele vocalelor să se rostogolească până la cer. uneori, când îmi privesc cearcănele adunate din oboseala nopţilor, mâinile rămase mici ori firele albe din păr, pe care mă încăpăţânez să … Read more

discutam zilele trecute în virtual despre ziua de 12 decembrie, deşi ne aflam în 11 şi un gânditor pe care îl cunoaşteţi şi voi a pornit cascadele gândurilor mele de astăzi: “din ciclul de vorbă cu mine propun o reflecţie.. azi suntem în doişpe. există cineva de p’aici care-şi aminteşte exact ce-a făcut pe data … Read more

“iubirea adevărată nu moare niciodată în sufletul omului, ba îl însoţeşte şi dincolo, până în sânul nemărginirii… dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.” (liviu rebreanu) acolo, în adâncul sufletelor noastre, trăiesc asemeni unor flori fragile, sentimentele noastre. ele cresc, se dezvoltă, dacă au apa, solul şi soarele potrivit şi le … Read more

început de decembrie. prima zăpadă serioasă, coborâtă ca o pulbere de vanilie îngheţată, anosmică şi rece. este seara de ajun, când toate ghetuţele strălucesc şi freamătă de aşteptare. liniştea de dinaintea colindelor. emoţia de dinaintea primului dar, dintr-un decembrie care promite să fie el însuşi un dar. glasurile entuziaste ale copiilor s-au topit, freamătul zilei … Read more

“tot ceea ce spui poate fi folosit împotriva ta” desprinsă din monologul oricărui film american în care eroul, cel bun, mândru de uniforma şi insigna sa de poliţist (pe care şi le-a dorit din fragedă copilărie, reacţie firească împotriva nedreptăţilor lumii) reuşeşte în ultimele secvenţe (dramatice, tensionate, lungi cât tot filmul) să îl aresteze pe … Read more

m-am trezit dimineaţă, în zori, cu un dor imens de zăpadă. am alergat la fereastră, dar promisiuni de primăvară în noiembrie mi-au umbrit genele. mă doare şi mi-e dor de zăpadă. îmi cânt cu genunchii la gură singurul cântec pe care îl ştiu şi pe care îl pot da iernii, chemând-o, ademenind-o, aşa cum odinioară … Read more

acest post nu este dedicat lui noiembrie 2010, pe care l-am traversat deja preţ de-o treime şi de la care eu mai aştept încă multe, unele deja atent planificate, altele abia răsărite pe marginea unei idei. mă gândesc însă la alte luni de noiembrie, din alţi ani, mai fragezi, sau alţii, mai lini. acele luni … Read more

v-aţi întrebat vreodată de ce, atunci când priviţi înspre cineva pe care îl vedeţi pentru prima sau a zecea oară, pe ecranul plat al televizorului sau în realitate, spuneţi că vă place sau că nu vă place? v-aţi gândit vreodată la faptul că, deşi spunem că nu judecăm oamenii, îi trecem printr-un soi de filtru, … Read more

dacă am încerca să facem o reprezentare grafică a gesturilor şi faptelor noastre, dacă ne-am gândi să matematizăm ceea ce este suma acţiunilor noastre, probabil că definiţia cea mai simplă ar fi intersecţia lui x cu y şi reprezentarea grafică de forma unei linii pornită de la zero şi tinzând spre infinit, cu un sens … Read more