despre oameni şi poveştile lor

mai crede cineva în mărțișor? mai crede cineva în simbolul alb roșu aducător de primăvară sau este tot o poveste oarecare, un alt mod de a ”sprijini” comerțul? – cam cu întrebările acestea în cap am pornit astăzi, după vizita la stomatolog, să mă plimb printre standurile cu mărțișoare înșirate cuminți, la soare. avantaj eu: … Read more

strada din românia. așa a arătat piața victoriei seara trecută, pe la ora 21, când tinerii și-au luat țara înapoi, aducând cu ei lumina. și-atunci, în murmurul imnului și-n foșnetul sufletelor, ochii cerului s-au limpezit ca întâia oară. la bucurești, la cluj, la brașov, sibiu, timișoara, ori craiova, la iași ori la bacău generația facebook … Read more

rezumat sau rezoluții? că tot am trecut deja în anul cel nou, răvășind tradițional cardurile și frigiderele, asistând cu mirare copilărească la explozia de artificii care ascunde în ea simptome ale patologiei dorului de nemurire, cum citisem anul trecut pe facebook la un prieten, ne aflăm în prima zi lucrătoare a anului și a treia … Read more

crăciun. brazi împodobiți, sarmale, cadouri, alergături, claxoane, alergături, cozi, reduceri, plase, liste nesfârșite cu meniuri, oameni, urări copiate de pe internet, sms-uri și, mai nou filmulețe. colinde. alergături, sarmale, fripturi, cozonaci, cumpărături, cadouri. tensiune, nervi, grabă și câte-un gingle bells strecurat pe-acolo. și mă întrebasem astăzi, citind postarea renatei ce mai sărbătorim de fapt în alergătura … Read more

dragă moș crăciun, constat cu surprindere că, iată, a mai trecut un an peste noi, așa că nebuna de mama mea a scos iarăși cele două sute de globuri din dotare (or fi mai multe, dar m-a luat somnul tot numărând) și de mai bine de o săptămână locuiesc cu plăcere sub ascunzișul ăsta nou … Read more

pe robert îl știu de am uitat câți ani, parcă de totdeauna. mai întâi ca romantic, așa cum este și numele blogului lui, mai apoi ca și plantator de fapte bune, așa cum se numește chiar el și, mai nou- deși face asta de ceva ani- și mai drag, ca maratonist. și dacă la începuturi l-am … Read more

sunt zile în care cred că lumea aceasta mare, așa cum ne-a fost dată, cu zbaterile și cu urletele ei, cu smoala și cu cenușa ei, lumea aceasta atât de strâmbă, este singura, cea mai potrivită pentru întâlnirea noastră. căci de-am fi fost mai fericiți, mai adânc înfipți în bucuriile noastre mărunte (ce palide și … Read more

laibăring. 🙂 știu că acest cuvânt există numai în mintea mea și îl folosesc cu precădere ca acum doi ani. laibăringul ca pasiune. motiv să te trezești cu noaptea în cap și să pui pe andrele gânduri, să le amesteci cu ață și să le dai apoi drumul prin lume. laibăringul ca bucurie, aceea de … Read more

îți port inima cu mine (o port în inima mea). undeva unde nu am călătorit niciodată, picioarele tale cele mai albe mai rătăcesc mereu și-n dimineața asta aș vrea să-ți spun tot, tot ce am tăcut ieri, în miez de noapte. vezi tu, ceva din mine înțelege că vocea ochilor tăi e mai adâncă decât orice trandafir și … Read more

în zilele acelea când îți aud inima urlând în spatele cuvântului, inima mea se strânge a neputință, biet clovn agățat în tăceri șubrezite de lumea aceasta grăbită, prea grăbită. tac. în inima ta urlă un porumbel. totdeauna a fost așa, totdeauna va fi, știu, dar mă scutur de acest adevăr câteodată, dorindu-ți cu încăpățânare altfel, … Read more

te aștept la un concurs-psi ori, poate că de fapt îmi tocesc tăcerile pe lespedea unei mirări de vineri, când gânduri răzlețite ca niște scame de asfalt și de ceață mă țin așa, mirată, în cochilia toamnei. e o impresie de brumă între noi, una caldă, așa cum mai ieri era impresia de prietenie smălțuită pe-o … Read more

ziua când îmi amintesc de tine a fost ieri. pentru că ieri ar fi fost ziua ei. de-ar mai fi trăit, ar fi împlinit 61 de ani, numai că ultima oară când ne-am întâlnit, la hospice, parcă ieri și atât de demult, la sfârșit de ianuarie, boala cu care se lupta de ani buni o … Read more