pe-al liniștei țărm,
pe unde trec, curbate,
trei gânduri de mătase,
pe geana de lumină din crepuscul,
pe jumătate de-adevăr,
minuscul,
pe-al liniștei geamăt
îndoiala își cerne pletele,
toate cele cinci simțuri s-o ajungă
zâmbetele, strigătele de precupeață
ale zilei de vineri
sfâșie inocența aproape albastră
și ninge.
pe-al liniștei țărm
s-au așternut la sfadă cuvintele
îmbrățișându-se printre virgule,
colorându-se,
pe geana de lumină ce taie
zilele în felii egale
și strâmbe
pe-al liniștei freamăt.
în farfuria cu lapte a zilei
trei rotocoale de fum își fac de cap
alergându-se, dezmierdându-se
boabe de orez numai bune de fiert
de îndulcit,
de iubit
și ninge.
pe-al liniștei țărm,
pe-al liniștei cântec,
pe toate zâmbetele
zălog
de zăpadă.
sursa foto:salome
Cum se poate ajunge pe ţărmul ăsta? Aş lua bilet numai dus. De întors… voi reveni-n zbor, sfidând nişte legi absurde.
dacă-ți spun că citindu-te pe tine mi s-a iscat poezia asta, potecuță!? pe cuvânt că-i așa.
cum se poate ajunge? cu gândul? cu zâmbetul?
Asta chiar e o mare, mare bucurie! Îţi mulţumesc, parcă am primit un cadou, aşa mă simt.
mă bucur mult! și eu m-am simțit tare fain citindu-te, așa că a fost reciproc!
Scrisesem şi eu vreo două vorbe pe aici, dar s-or fi pierdut în neant…
curios,dana, nu-i în spam, nu-i nicăieri.
“Îndoiala ce-alungă liniştea, o îmbii c-un blid de orez cu lapte?”, se-ndoaie mirările a întrebare, sub greul zăpezii…
Ziceam că… nu mai ştiu exact ce ziceam de țărmul tău cu zâmbet şi cântec şi cuvinte, dar mai ales zăpadă. Important e că mi-a mers la suflet poezia ta.
Să-ți fie seara aşa cum ți-o doreşti, pisic!
Sunt un ‘câine’ ce nu prea agréez pisicile, însa tu esti o pisicuta adorabila!
Un “tarm” etern linistit, draga psi !
da, dragoș, cu orez cu lapte. e vreo problemă?
mulțumesc, dana! o săptămână plină de bucurie să ai!
cred că mi-ai mai spus asta, iosif.
ce înțelegi tu printr-o pisicuță adorabilă? țărmul să nu fie chiar liniștit, zic eu, să ademenească apele. 
Niet. Alles gut.
Îmi plac globeculeţele alea din poză.
și mie.
de brăduțo-globeculețe zic.
Pisicutele adorabile
torc frumos cuvintele
le deapana le fac ghem
si le pun într-un catren
alteori intra-n razboi
cu dexteritate mare
tes pânze albe si moi
de povesti nemuritoare…
he, he! mi-a plăcut mult, iosif.
mulțumescu-ți.