soarele își dăduse demisia într-o dimineață.
scurt și la obiect, pe nepusă masă,
soarele, cu aroganța lui de precupeață,
plecase. ce năpastă!
mai sus, prin crânguri, rugina foșnea rușinoasă,
cu degete moi ca de brumă, de gheață,
toamna-și făcuse culcuș de dulceață
într-o absență. ce pată!
mai jos de uitare, pe sub cerul de vată,
prin dulci și prelungi acolade de ceață,
soarele demisionase din viață
fugind peste casă.
își luase câmpii soarele rotund, de-odată,
scurgându-se fierbinte-n gheață
și-n loc de cercul lui de foc, pe față
e doar o absență turbată.
soarele își dăduse demisia dintr-o dată
o pată de cer se smoli-n dimineață,
toamna își strânse copiii în casă.
azi e luni? și ce dacă?
pentru că și astăzi vă mai aștept la concursul de toamnă, iar soarele pare absent pe sub vata cerului, într-o amorțire de toamnă…
Ce mai invitaţie la concurs ne face soarele ăsta, mai bine zis absenţa lui…
Să-ţi fie soare mereu!
Din soarele demisionar
ne-a mai rămas doar un pahar
de miere – sau o fi venin?
O fi prea mult… sau prea puţin?
e destul…
Umil şi înţelept răspuns! Important nu e cît avem ci ce reuşim să facem cu ceea ce avem.
vezi că știi?
Nici pe aici nu-i soarele darnic, nici măcar o rază nu vrea să ne arate, în schimb versurile tale au reușit să-mi aducă frumusețea, iar melodia… De când am citit versurile tale (să tot fie vreo trei ore) tot ascult Nightwish și nu mă mai satur. Nu-i știam și-ți mulțumesc!
vaaaai! adică vrei să spui, mugur, că acum afli de una dintre trupele mele favorite? în original, sleeping sun a apărut cu vocea altei soprane, tarja turunen, dar de când au adus–o pe olandeza floor, lucrurile merg din ce în ce mai bine cu ei. eu îți mulțumesc de gând, de popas…
Așa este, nu știam de această trupă. Poate că între noi este și o diferență de anotimpuri și de preferințe. Din păcate, lumea mea muzicală a fost și înca este destul de restrânsă, căci nu caut muzică nouă. Doar dacă întâmplător întâlnesc pe la voi un nume care, prin muzică, să-mi spună ceva, atunci pornesc să caut și alte melodii, eventual informații despre. Apoi, după un timp, mă reîntorc la melodiile mele, mai calme, poate bătrânești, după cum spun copiii mei. Deși, trebuie să recunosc, și de la ei am “furat” oarece muzică.
mai fusese pe-aici nightwish, mugur. în fine, să te bucure atât cât vei dori să o asculți. cât despre ”bătrânesc” ori ”tineresc” eu zic că-s doar niște cuvinte de fapt.
eu stau cu frigul în oase de ceva zile, dana, parcă nu-mi trece. și-odată cu el nici veștile astea care mai de care.
Vai de blănurile noastre, psipsină! Ne duci la pierzanie cu parfoanele astea. Nu te gândești că distrugi habitatul micuțelor zburdalnice din blănurile noastre? Unde să se ducă prăpăditele de ele acum, în prag de iarnă și cu soarele ăsta demisionar? Păi ăsta-i program de extincție a speciilor, blănoșime. Ca să nu mai zic că ne lași și fără sursă de proteine și ne strici și ritualurile de despăduchere întru veșnică socializare.
dăm cu odicolon și-și revin ele, micuțele… sau ai uitat că și conu lodovic soleil tot cu prechini mici ierea? așa ca noooi!
Ba chiar m-am gândit la onorabilul so(le)ios. Când mă gândeam și că următorul pas ar fi să pui și dușul pe distinsele noastre blănuri. Că tare ți-a mai intrat modernismul ăsta pe sub pernuțe.
păi dacă te-ai dat prea mult (dusă) cu liana, mi-am loat câmpii modernismului în cap tot privind printre blocuri dupe tine…
Păi dupe blocuri cauți tu așe mândrețe de specimen ca mine? Prin curtea regală nu mai aveai drum?
la palaaat? ioo? apăi nu știi matale că e plin de câinuri la palat? care mai de care mai blănos și râios da’ cu coada-n covrig… phiii, e limpede că ț-am lipsit. limpede ca bună zâua. poftim unde mă trimete! aferim blănoșimea ta.
Pe blana mea că mi-ai lipsit. Și dacă soarele tău a dat startul la demisii, să știi că și liana mea îi va urma exemplul. Să ne mai hodinim și noi, că merităm doară.
amu ăi hi obosită? vreai și-o cafiauă ș-un dulceț? hihaaa, ui la ea!
mă duc să-ț aduc dară…
Coniță, lasă dulcețurile pentru alți mușterii și adă un acrișor de vrai să nu stricăm pretenia.
oțăt zici? că de când ti-aștept vinul s-a cam acrit și mustul încă-i pe araci…
Tiii, ce sărăcie prin părțile voastre. Mă mir că s-au făcut și musculițele de oțet. Că era cât pe ce să rămân neomenită în așe onorabilă casă.
avem însă frig. den belșug. de-ăla de-ți clănțăne blănile. vreai?
Nuuu, blănoșime, că n-am pus cauciuce de iarnă la liană și mi s-a mai rărit și blana.
dăm frig și asperin, all inclusive. ți s-a rărit blana? aolio! cine mi te-a smotocit? știu, știu, era vânt 4×4 pe unde-ai umblat.
Neserios soarele ăsta. Foarte jucăș și amuzant tonul.
Totuși, soarele e cam neserios.
aparențe, em, doar aparențe.