rugă lui octombrie

sunt mai cuminte toamna,
ca o gutuie
vântul se zguduie pe sub o frunză,
octombrie cu fața lui nătângă
se mărmuie

sunt mai cuminte toamna,
ca o lumină
dansuri de brumă coboară-n rugină,
octombrie cu chip de spumă
se-adună

sunt mai cuminte toamna
și-n mirare
de floare strivită de rece și ploi,
octombrie râde curbat și greoi
sub lună

și nu te-aș chema, octombrie,
nu te-aș șterge de brumă la gură,
nu ți-aș lua ruginile din palme,
nu te-aș aduna
poate, doar, la o cafea
prin răspântiile dorului verii
te-aș șopti, octombrie,
te-aș ruga să rămâi mic
cât o nucă, cât o gutuie,
cât o vorbă dulce-amăruie
luminii să-i stea.

sunt mai cuminte toamna
ca o gutuie
dulce amăruie
și șuie.

și toate astea de parcă n-ai ști… octombrie. winking

13 thoughts on “rugă lui octombrie”

  1. Nu-ți prea place octombrie , dar versurile tale se pliază perfect pe viziunea mea asupra toamnei cu gutui și chihlimbar pe zare.
    Adagio mi-a mers la suflet.
    Să-ți fie toamna molcomă și îmbelșugată în binecuvântări! ❤

  2. ba îmi place octombrie, dănuța. și îmi place toamna. happy să ne fie tuturor o toamnă plină și lină, lumină!
    te îmbrățișez! <3

  3. Am fost şi eu cuminte citind şi lăsând toamna să-mi intre-n suflet. Ce dor mi-a fost de versul tău!

  4. Un octombrie superb, conjugat în magic verb, la infinitiv perfect, cu toamna (doamna) mereu în cuget si în piept… happy
    îti doresc din inima o toamna magica, învesmântata cu parfumul îmbietor al roadelor îmbelsugate, gustoase si savuroase, draga psi !

  5. așa să ne fie tuturor, iosif! un octombrie cu magie, orice ar însemna aceasta, cu rod, cu sens și lumină.

  6. Octombrie,
    tu, mohorît-nebunul,
    ce rece şi subtil îmi vii,
    de parcă n-ai şti
    cînd e cu unul
    sau cu doi
    de I.

    happy

  7. Pentru puţin. Fie-ţi Octombrie aşa cum ţi-l doreşti: mică gutuie, mai mult dulce decît amăruie. winking

Comments are closed.

error: Content is protected !!