#confuz, alex andronic. o lansare la libris, pe final de mai, într-o zi oarecare, dar miraculos însorită, cam așa cum ar trebui să fie sufletul când știi cine ești, când, după o cursă nebună prin caruselul numit viață, nu mai ești #confuz. o carte despre care, atunci când am aflat de la alina grozea (mulțumesc mult Om, pentru întâlnirea aceasta), se epuizase deja. un om. judecând după vârsta lui, aproape un copil. un morman de sensibilitate, de căldură și vulnerabilitate, eu așa l-am simțit în îmbrățișarea dintâi pe autorul venit să-și lanseze cartea și la brașov. cu trenul. cu simplitate. cu un firesc și o naturalețe pe care mulți dintre noi le-am uitat.
a vorbi despre #confuz este ca și cum ai încerca să demontezi mitul ”violului de vaslui”, o formă de iubire care revoltă sporadic, dar care este încă tacit acceptată de societatea noastră. să vorbești despre asumare, congruență, despre scrisul care doare, tulbură și, finalmente, eliberează, spărgând un tipar pe care, de dincolo de fenomen, e imposibil să-l înțelegi, poate fi aidoma unei pietre aruncate într-un lac. cât de profund lovește, cât de mari sunt cercurile pe care le iscă #confuz, aceasta o putem ști numai fiecare dintre noi, în noi. pe mine, așa cum mă așteptam, m-a zguduit. da, alex, am citit-o azi noapte și am trăit-o la maxim, așa cum mi-ai dorit. și-ți mulțumesc.
de-aceea cred că mi-este mai ușor să spun de ce nu v-aș invita să citiți cartea lui alex. este cumva mai simplu așa, căci scrierea lui alertă, cu fraze scurte, directe și limbaj frust, în care se ghicește uneori cinismul ca mască a durerii, s-ar putea să vă prindă, s-ar putea să vă dea de pământ cu toate măștile, convențiile și tot ceea ce credeați că știți deja despre homosexualitate, despre bisexualitate, și mai ales despre propria sexualitate, aceea ascunsă după perdelele propriei ignoranțe și neasumări. riscă cineva să recunoască cât de #confuz este în realitate? ei?
așadar… nu citiți #confuz dacă vreodată, în anii ăștia trăiți, mulți, puțini, v-ați pus întrebarea dacă sunteți fericiți deși mai purtați pe suflet bandajele putrede ale molestării din copilărie. nu citiți #confuz dacă ascundeți undeva, pe sub zâmbetul larg, amintirea copilului mort la naștere. despre depresia de după nu vorbește oricum, nimeni, niciodată, deci nu există. nu citiți #confuz dacă pomul și casa și familia și copilul sunt bifate deja în ”manualul de fericire”. s-ar putea să descoperiți că instrucțiunile sunt greșite, false. nu citiți #confuz dacă încă mai credeți că homosexualitatea se vindecă prin spovedanie (poate și cu puțină exorcizare? ) și în genere nu citiți #confuz dacă vă este teamă. s-ar putea să descoperiți un morman de confuzie în voi înșivă, niște scheleți care vă bântuie, deși credeați că le-ați dat definitiv în cap. ei, bine, nu, himerele sunt acolo, războiul cu noi înșine continuă până la acceptare sau până ne cedează mințile. de tot.
căutând ceva recenzii despre cartea lui alex andronic, am găsit postări de genul ”lansare gay”, ”carte gay” și altele asemenea. vreau să cred că titlurile au fost dinadins puse așa, ca să atragă atenția. pentru că mie una, #confuz, mi se pare cu mult mai mult de atât, este pur și simplu un strigăt, o asumare, o carte despre om și despre căutarea de sine, iar când citești cartea după ce l-ai întâlnit pe autor, lucrurile se așează cumva diferit, și mai profund.
și-am să vă repet că știu, văd la voi cinism și sarcasm și știu câtă durere ascund toate astea, cât de #confuz poate fi sufletul care nu se regăsește pe sine, pentru că se teme cumplit. așa că acum, nu-mi rămâne decât să aștept cealaltă carte a lui alex, care se scrie. și o nouă îmbrățișare, căci sunt sigură, ne vom revedea. îți mulțumesc, chiar a meritat să te aștept atât.
despre lansarea de la libris, de aseară, am să spun doar că, deși mi-aș fi dorit să fie mai mulți brașoveni prezenți, a fost caldă, intimă, cumva plină de empatie. și, vorba petronelei rotar- cotoban, cartea lui alex andronic ar trebui să ajungă la mulți dintre noi. poate că nu vom înțelege cu adevărat ce înseamnă să fii altfel decât spun niște reguli, dar putem să ne punem întrebarea cum suntem noi, cât de congruenți suntem noi înșine, dacă suntem.
cartea o găsiți la editura herg benet, la libris și cărturești și a fost lansată în ediția a doua la bookfestul recent încheiat.
Ei hai că m-ai ambiţionat şi vreau să citesc confuz.
Mulţumesc!
eu sunt curioasă, potecuță, de cartea a doua. deja mă aștept la ceva dur. dar până atunci, hai să vedem ce spui tu despre ea.
Ce recenzie!
Să văd cum reușesc să-mi cumpăr cartea. Eu multe le iau format electronic de pe elefant.ro, e mai simplu pentru mine, deși cartea carte… eh! Mi-ai stârnit curiozitatea. Rău. Și mulțumesc!
mi se pare că cei de la cărturești livrează și afară, asta dacă vrei în format clasic, em. și-s curioasă ce părere vei avea. știu, eu sunt subiectivă cumva, cam așa cum aș fi și dacă ai publica tu.