flori de paşte, narcisa

pentru că ne mai despart puţine zile de Paşte, celebrarea jertfei Fiului pentru oameni, povestea de astăzi va fi o evocare a uneia dintre florile care ne însoţesc mereu în această sărbătoare, adusă şi ea acasă, din locul unde a apărut în urmă cu mai mulți ani.
narcisa, floare delicată, de culoare albă sau galbenă, cu miezul ei auriu, trăieşte în grădinile copilăriei, cele rămase în amintirile noastre cu zâmbetul bunicii, cea care ne învăţase că este o floare a Paştelui şi are mirosul apropiat de iasomie şi zambile, fiind extrem de populară în parfumeria secolului XX.
în limbajul florilor ea exprimă prietenia, bucuria, numele ei în limba greacă- narke- înseamnă narcotic şi dăruită la naşterea unui copil semnifică întâmpinarea cu bucurie a unei noi vieţi. când narcisele înfloresc este semn că primăvara a venit cu adevărat şi că vremea rea ne-a părăsit în sfârşit şi mai este considerată floarea Învierii pentru că apare în preajma acestei sărbători anunţând atât moartea, cât şi învierea. la greci ea este floarea moirelor, zeiţele ursitoare, iar în franţa era considerată floarea suferinţei şi a morţii, în evul mediu existând chiar superstiţia că ea ar anunţa moartea cuiva. în china însă este considerată floarea norocului şi este o prezenţă tradiţională în sărbătoarea noului an şi tot narcisa este floarea naţională a regatului wales.
originară din nordul africii, regiunea mediteraneeană şi europa centrală, astăzi se cunosc peste 32 de specii de narcise, iar numele ei pare desprins din legenda lui narcis, tânărul care, îndrăgostit de propriul chip, şi-a găsit sfârşitul în lacul pe oglinda căruia obişnuia să se contemple. la moartea lui, nimfele venite să-l plângă, l-au transformat într-o floare galbenă, delicată şi frumos mirositoare. în parfumerie narcisa devine absolut prin aceeaşi metodă ca şi iasomia, tehnica enfleurage- cea atât de frumos redată în filmul “parfumul. istoria unui criminal”- pentru 300 de grame de absolut fiind necesare 500 de kilograme de flori, speciile cele mai folosite fiind narcissus poeticus şi narcissus jonquilla, cultivate în regiunea ţărilor de jos şi sudul franţei şi a fost folosită din cele mai vechi timpuri de către arabi (şi ca remediu împotriva calviţiei) iar în india era folosită la parfumarea sandalelor şi înainte de rugăciune. actualmente uleiul esenţial de narcise, obţinut şi prin extracţia cu solvenţi volatili, se foloseşte în calmarea nervilor şi eliminarea stresului.
se regăseşte în notele de vârf şi de mijloc ale parfumurilor de tip soliflor sau buchete florale şi a fost şi ea recompusă chimic datorită costurilor mari de obţinere a absolutului. astfel, acetatul de fenilmetilcarbinil, acetatul de furfuril, benzoatul de metil, formiatul de n-butil, izobutiratul de p-crezil, cinamatul de feniletil sunt compuşii chimici  folosiţi pentru a reproduce, a îmbogăţi şi a lifta mirosul de narcisă iar baza florală de tip jonquille este compusă din fenilacetat de feniletil (inexistent în natură) şi aldehida fenilacetică.
o regăsim mai rar în parfumeria masculină, în notele de mijloc ale lui grey flanel- geoffrey beene sau notele de vârf ale lui lacoste booster, iar în parfumeria feminină este impecabil redată în samsara- guerlain. susţine buchetul floral din miezul lui armani- giorgio armani, în vent vert- balmain creat de germanine cellier, prima femeie parfumier, în anul 1947, inaugurând clasa parfumurilor floral verzi regăsim un buchet de narcise albe şi galbene într-un tablou olfactiv al primăverii, iar în miss balmain, creat de aceeaşi autoare, susţine nota seacă de iasomie într-un parfum chypre cuir.
dintre parfumurile cu narcise destinate doamnelor mai putem aminti amazone- hermes, parfum d’ete- hermes, anthracite femme- jacomo, eternity- calvin klein, boudoir- vivienne westwood, poeme- lancome, chloe narcisse- chloe, fracas- robert piguet, magie noire- lancome, parure- guerlain, dkny- donna karan, beautiful- estee lauder, spelbound- estee lauder, missoni aqua- missoni, kelly caleche- hermes, vol de nuit- guerlain, diva- emanuel ungaro, vivara- emilio pucci, kashaya- kenzo, love in white- creed, onde extase- giorgio armani, mystere- rochas.
în urmă cu mai bine de o sută de ani, ernest daltroff, parfumierul casei caron a lansat pe piaţă unul dintre cele mai tulburătoare parfumuri de tip soliflor, celebrul le narcisse noir, pe care îl va aminti în filmul sunset boulevard marea divă americană gloria swanson, într-un soi de reclamă uşor voalată, premergătoare celor pe care le vedem astăzi atât de des. parfumul oranj al femeii îndrăzneţe şi senzuale asociază puritatea narcisei cu frumuseţea tulburătoare a negrului, un contrast ce luminează sufletul oricărei femei, numele fiindu-i dat de felice vanpouille; o premieră şi o culoare neobişnuită pentru o floare, amplificându-i astfel misterul până la veninos. parfumul, cu un acord oriental ambrat, se dezvăluie în note de flori de portocal african şi iasomie, neroli, trandafir, narcisă jonquille, pe o bază dulce, balsamică, extrem de senzuală din lemn de santal, vetiver, patciuli, mosc şi civet.
după 12 ani de la prima narcisă, asemeni unui mare compozitor ce îşi declină la infinit variaţiunile care îl obsedează, ernest daltroff aduce în lumină cea de-a doua narcisă, reorchestrată într-o variantă mai sobră- le narcisse blanc. de data aceasta, maestrul foloseşte cu măiestrie o structură extrem de epurată, din trei flori: portocal, iasomie şi trandafir pentru a susţine narcisa într-un parfum al graţiei şi inocenţei. absolutul de portocal este aproape metalic, fondul este pudrat, iar buchetul floral astfel construit relevă latura de sofisticare naturală pe care o are orice femeie, graţia şi eleganţa fără de artificiu, puritatea la superlativ. parfumul se dezvăluie în note de floare de portocal şi petit grain, miezul este floral, pe lângă cele amintite fiind o tuşă dulce de tei, iar baza tipic orientală cu lemn de santal, patciuli, vetiver, ambră, mosc şi floare de iris.
dacă priviţi cu atenţie în jur şi pe aripile vântului ce vă învăluie se naşte o vagă impresie de miros de narcisă, este semn că primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi. în sufletele noastre ea este deja, despărţindu-ne în puţine zile, de sărbătoarea luminii, pe care vă invit de pe acum să le petrecem în evocări cu miros de primăvară, aceleaşi evocări ce au născut demult, în anul 1709, una dintre cele mai celebre ape de colonie, aqua mirabilis folosită de napoleon şi despre care autorul ei, jean marie farina, scria fratelui său: “am găsit un parfum care imi aduce aminte de o dimineaţă de primăvară italiană, de narcise de munte şi de flori de portocale dupa ploaie”. şi da, este unul dintre parfumurile care se mai fabrică şi astăzi şi pe care… l-am primit cândva în dar.

 aceasta este o repostare, desigur, și vă urez prin ea, cu ea, să aveți sărbători frumoase, luminate, liniștite, pline de sens.