a-lunecare din căuşul nopţii
când luna muşcă surd
dintr-un genunchi
a-demenire pe sub ceasul sorţii
ce-şi cheamă iar arvuna din cuvânt
alint să-ţi fie vântul rece
când ard gutuile în geam
şi frâng.
într-un noiembrie fierbinte
eu pe sub lacrimi stau la geam,
mi-e ochiul surd,
mi-e pasul mut,
când din căuşul şoaptei curg
şi la ruleta orelor mă vând
pe-un ban de-argint
şi vântul trece
pe chipul tău ca un sărut
ce lună grea! cu pântecul rotund
noiembrie prin mine
trece.
Prea cald pentru noiembrie,
prea frig pentru iubire,
cad frunzele în lacrimi,
cad lacrimi peste tine,
mai stăruie o toamnă
la geam, a tinerețe,
adună-te căuș,
cufundă-te-n tristețe.
…pe asta n-am s-o mai continui, o las așa doar pentru tine.
sărumâna:
o iau ca pe un dar şi o ascund ca pe-un port-bonheur.
ei … vedem noi caldura din partea a doua a lui noiembrie
vedem? să vedem…. şi să fie bine, zic.
Prea cald pentru toamnă,
Prea frig pentru toană,
Prea cald pentru foc,
Prea frig într-un loc,
Prea cald pentru rece,
Prea frig pentru “trece”,
Prea frig în prea cald,
sentimente în alb.