lăsat la amicul cc care pe motiv de vacanţă la munte şi internet mobil nu ne poate răspunde. 
cod salin în dulci registre,
prin desiş de vorbe mute
asimptote de iubire
cine stă să le asculte?
pe sub crengi, pe sub dorinţe
ochii ard, cerşind lumină
noduri plâng nedesfăcute
a iubirilor sentinţă.
tu bufonul asertoric, creionat
pe tâmpla-mi stângă.
eu pisica din pervazuri
neştiind ce mi se-ntâmplă
cer recurs la dimineaţă
pe sub praf de lampadar
tu îmi desenezi mesaje
precum mierea în pahar
curge noaptea, curge vinul,
abţibilduri de iubire
astăzi par să-mi cânte discul
sâmbetelor de tăcere
am să-ţi las un mesaj pe fereastră topind…. 
Ca să întregim adevărul jurnalistic, pot răspunde doar pe blogurile altora, dar nu pot intra în sistemul meu Disqus, din cauză că puterea conexiunii mele mobile e incapabilă să facă acest gest. Nu e culmea ironiei? La alții-n acasă da, dar la mine ba!…
Măcar mi-au putut intra commenturile voastre. Adică las oaspeții în casă, dar eu nu-s…
întregește ce vrei, eu mă distrez copios și: recunosc asta!
Frumos mai ţeşi versurile, pisic năzdrăvan! Şi dacă nu de sărbători ne distrăm, atunci când?
Să ne fie bine! Paharul sus!
să ne fie! dar nu numai de sărbători ci mereu!
Am venit sa te anunt ca datorita jocului tau cu Duzina de Cuvinte si povestii lui Radu Thor din cadrul ei, am ajuns sa gasesc o a doua dovada speculativa despre probabilitatea crescuta ca un marinar vorbitor de lb romana de la vremea lui Stefan cel Mare sa fi avut o interactiune de dialog si schimburi culturale cu incasii vorbitori de limba quechua din America de Sud, (prima gasind-o datorita unui articol de pe blogul lui Raul Ghiran, care mereu ma indeamna si el sa ma documentez mai temeinic despre istoria unor cuvinte din niste expresii de interes pt el, in afara de ca ma pune sa citesc despre istoria unor discipline asa de complicate gen economia politica, astfel incat sa pot sa comentez si eu ceva la el pe blog), asa ca acum am o noua Rezolutie de Anul Nou, si anume sa scriu povestea despre calatoria si aventurile acelui roman in Lumea Noua ! Ce pacat ca nu am talent de scriitor, asa ca nu stiu cat de palpitanta de citit va fi povestea, insa eu personal stiu ca ma voi distra de minune scriind-o ! Deja am aflat tot de la Radu Thor despre barcile cu panze de la vremea lui Stefan cel Mare, zau, am vizitat chiar recent si muzeul de istorie navala din Copenhaga pe viu plus cel din Constanta on line, intre timp am aflat si de unde vin cuvintele tribord, (de la stribord/styrbord, adica de unde era carma pusa la dreapta, care semana cu o vasla, nu era rotunda, alta data de mult pe la vremea vikingilor, desi olandezii le-au zis englezilor ca vine din limba lor, dar nu era de la ei, ca vikingii au fost inaintea olandezilor), plus si babord (de la plansa din stanga unde se sta rezemat cu spatele in timp ce tii carma si mai si poti contrabalansa inclinatia data de vantul care sufla in panze), abia astept !
rudolph, neapărat, te rog, neapărat să îmi dai un semn când postezi! sună extrem de interesant şi chiar aştept să te citesc!