un contur de poezie neterminată

by

sunt apele moi sau doar gura ţi-e moale
atunci când atingi gura mea?
nimic nu mă-ncape, nimic nu mă-ndoaie
trestie sunt azi pe inima ta.
sunt şoaptele vorbe, sunt vorbele şoapte
atunci când pe tâmple îţi sun
nu vis, ci femeie din lună şi noapte
ce focul din tine adun.

şi o obsesie de cântec…

10 thoughts on “un contur de poezie neterminată”

  5. păi să nu spui, călin, să nu spui. că pe la tine era delain mai acum ceva zile şi mi-am amintit că n-o mai auzisem de anul trecut.

  6. carmen, am mai citit şi eu poezia o dată… happy am senzaţia că o privesc de undeva de sus, ca şi cum nu ar fi a mea.

  7. “sunt şoaptele vorbe, sunt vorbele şoapte
    atunci când pe tâmple îţi sun”

    Na ca m-ai facut romantica !

Comments are closed.

error: Content is protected !!