tu, care porţi în ochi venin
şi care-ascunzi în vorba ta cuţite
ori zeamă de cucută şi pelin,
sub faldul mierii tale prefăcute,
tu, care cauţi felinare oarbe
în care chipul tău să se albească,
mai bine treci. şi două vorbe:
nu-i lumea noastră o fereastră
în care stai precum o julietă
de unde scuipi în tot şi judeci toate,
tu, desenat ca ingenuă statuetă,
eu ştiu şi văd: ţi-s vorbele pătate,
nici soare n-ai, nici gând frumos,
spre omul care scrie şi visează,
şi te mănâncă răul pân-la os
dar spui că alţii te invidiază.
mai bine treci şi nu ne ţine calea,
în lumea noastră, dăltuind cuvinte,
nu-i locul tău şi nu e valea
aceluia ce chiar şi-n somn ne minte.
tu, care crezi că-ai să ne ai
pierduţi în admiraţie spre tine
te du! în micul nostru rai
ţi-s porţile închise şi străine.
aici sunt oameni buni şi calzi,
aici culorile se risipesc, lumină,
nu te apropia, ai să te arzi
la flacăra din propria-ţi minciună.
poezia este dăruită lui tibi, acolo a apărut pentru prima oară ieri.
Urmărindu-şi a lor ţeluri,
Drepţi sau strâmbi, graşi, slăbănogi,
Oamenii-s de multe feluri.
Unii – la suflet ologi…
consolarea vine de la Freddie
http://www.youtube.com/watch?v=0AIlz08fZos
Foarte interesant poemul… dar sincer nu cred ca este cum zicea cineva mai sus din suparare poate e doar un of, fiecare dintre noi mai ofteaza din cand in cand si fireste fiecare e diferit fata de celalalt. Asta dupa parerea mea ar putea fi un oftat cu stil
artistic.
Psi frumos, eu zic ca n-are rost sa te consumi ptr oameni care nu merita asta.
Dar intr-un fel, e f bine ce-ai facut. Asa frumos, in versuri, tot limite se numesc. Caci limitele astea sunt mai necesare decat s-ar crede la prima vedere. Altfel, e cunoscut deja, unii nu se multumesc cu un deget ci iti rontaie toata mana.
Da’ tu sa ai zi frumu
dagatha… e doar o restanţă!
chiar nu, 9! mă aşteptasem la ce-a fost, hăt, demult. atunci m-am supărat pe mine, că-s prea naivă uneori. acum.. doar înşiruire de cuvinte, paznic la intrare.
de ologi şi de lichele
plină-i lumea, din nuiele
coş de versuri o să fac
că mi-s mâţă şi nu drac
coş de flori şi de cuvinte
celui bun să ia aminte
celui drag să ţină calea
când de râs răsună valea…
să… imaginaerum dară!
asta pentru că mâine… e mâine! 
pato, e un of… retroactiv. poate că este defect, dar am eu un fel al meu: când plec, nu privesc în urmă.
lotusica, mie mi-e bine. am uitat, n-am iertat şi nici nu vreau să iert. am pus doar descântec la porţi… :rose:
carmen, accept şi îmi asum faptul că nu plac tuturor, că nu plac cuiva, este firesc să fie aşa. dar nu voi accepta niciodată ca cineva să atace clubul nostru. atunci pisica devine tigru dacă trebuie. ştiu la ce ieşire te referi… uită. eu am uitat deja. :rose:
iar mă tachinezi? :yahoo:
ştiu că ştii, dar mai spun o dată, pe româneşte, aşa:
http://www.youtube.com/watch?v=o5stJC7bZuY
da, da… tot la caşcaval ţi-e gândul, călin!
e de-ajuns să vii cu toporu, jorji.
văst lincolnu? fain nenea lewis?
carmen, în orice întâmplare e şi bine, dar şi rău. frumos este că ne amintim mereu binele…
ca valul, cavalul… da, da, acum am înţeles de ce ziceai prima dată că e ceva românesc. doină, caval şi dacii şi romanii.
păi aşa am mers io pă firu logic precum o coadă de şoarec! :yahoo:
nuu… ştii tu cum stătea elefantul pe pânza aceea de păianjen? aşa şi io!
firu călăuzitor e tenace şi rezistent. o fi din lycra…
Mai mai da suparata fusesi…cine te supara asa de tare, dedicantul?
cred ca nu…dar atunci cine? By the way, pot sa impumut si eu poezia pentru vremuri grele
?
Frumos dar!!!
Da, da…Plecat dinspre un suflet frumos către un suflet frumos!
nu mai contează, angela.
pentru vremuri grele a şi fost scrisă.
mulţumesc, carmen. asta spun şi eu… că nu contează ce a generat scrierea, ci ceea ce rămâne.
din păcate am avut o mică pauză ieri după amiază, tibi, dar ştii că nu e oprit să furi startul puţin…
:yahoo: iartă-mă că nu eram!
multumesc
Eh, fă-mă să roșesc toată!
îţi stă tare bineeee!
o săptămână bună şi ţie, gabi! destinatarul nu are nicio importanţă, a fost, a trecut… în uitare. e o poveste mai veche, dar am simţit că nu am spus ce trebuia atunci.