sursa foto: salome
nouă inimi stau legate
pe o poartă de păcate,
nouă ploi şi lună nouă
prinsă-n palmele-amândouă,
nouă lege peste legi
ca să vii şi să dezlegi
nouă vieţi şi nouă porţi
cu luminile din ochi,
nouă vorbe, iarnă nouă
an cu boabele-i de rouă
prins pe tâmpla de argint
nouă visuri râd a nins
peste poarta timpului,
dorului,
sărutului.
E clar ! Ți-ai terminat treaba și torci !
torc cu strănutări, carmen! sunt bocnă de răcită aşa că nu am început nimic, ce să termin? off…
nu trebuia de nouă ori, kristi? :yahoo:
hai să nu le spunem restanţe, carmen ci daruri… că tot e sezonul lor. poezia se scrisese ea pe când am avut această temă, dar am lăsat-o deoparte. spun mereu şi repet şi acum, nu tot ce scriu apare pe blog… mai există o poveste cu acest titlu, dar o veţi citi abia în anul ce vine.
nu de răbdare e vorba, carmen ci de timp. cu el e mai greu… că nu-mi ajunge mereu! ceai cu ghimbir am alături de cuvinte astăzi. nu, nu vreau s-o duc în anul cel nou, aşa că astăzi, ca şi ieri, zac… iar când eu zac, e cu febră deja.
la mulţi şi buni ani, draga mea!
Un an nou bland si bun sa ai, Psi frumos
un an mai bun, lotusell! cu tot dragul îţi mulţumesc… pentru că eşti! :rose:
știi că 9 e cifra mea magică, nu?
M-a încântat de numa’!
nu știam! dar… am aflat! :rose: