o pisică brunetă…

cu dedicaţie… ştie el!

și pentru că ieri a fost ziua ta de naștere și știu că atunci când te-am sunat ți s-a luminat chipul pentru o clipă și ai zâmbit și aș vrea tare mult ca zâmbetul acesta să îți fie scut, să îți fie mână întinsă și norii să se risipească atunci când îți vor auzi glasul cald. și aștept ziua când, la un ceai, o să vorbim despre bine şi despre prietenie din nou.  şi despre cartea ta mai trebuie să vorbim, da, da… şi despre ea.

şi pentru că astăzi este ziua ta şi a ta şi a ta şi a ta şi a tuturor celor ce îşi sărbătoresc ziua numelui, le spunem şi noi… la mulţi şi buni ani!

şi o poezie în dar tuturor…

se leagă de joi o întâmplare a fiinţei:
caii trec şi în urma lor
tăcerea priveşte prelung,
se leagă de noi un vis
cu ochi curbi şi mâna pe gură
ca femeile uitate de ani
ce-şi mai aşteaptă pruncii
prea devreme plecaţi în lume,
prea repede maturi.
boabe de struguri alunecă între noi
încălzind aerul cu răsuflarea,
cu sferele lor brumate,
cuvinte,
atât de multe cuvinte
în toamna zilei de joi
şi nicio rostire.
de o vreme simt tot mai des
cum coboară peste noi,
peste frunza căzută şi lungă
un dor de zăpadă ca o plecare,
tablou incert,
uitat în lumină,
culoare ce nu mai mângâie
cercul iluziilor
din care am fugit.