de trei ori peste cap, aleihap! ia să vedem dacă merge!
dăruieşte-mi un pomander de argint în al cărui culcuş să-mi ascunzi mirosul acelui copac solitar în umbra căruia dormea norocul cu aripile larg desfăcute.
vorbeşte-mi astăzi despre parfum şi nu despre oricare ci despre urma mea ca o aripă atingându-te preţ de o secundă, ca o pătură de amintiri coborând stins peste sufletul tău, cel sortit mie.
aprinde o stea nouă pe bolta întunecată a nopţii şi mă vei recunoaşte chiar înainte să mă vezi. oricât de moi mi-ar fi paşii prin pătura nopţii întinsă ca un covor, mă vei auzi: sunetul stins al pomanderului legat la cingătoare ca un clopot de argint ce îşi caută norocul în jumătate, mă va trăda de fiecare dată, la fiecare pas. parfumul lui şi al meu te va închide ca într-un culcuş în miezul căruia ne este sortit nouă să prindem rădăcină de copac solitar, îmbrăţişare.
captiv într-o secundă ca o stea ori ca o aripă, mă vei recunoaşte, îmi vei fi.
iar parfumul, pe acesta îl voi alege eu, îl voi compune cu amintirile noastre toate: de sub pătura moale a visului am să pun în alambicul de argint un strop de oudh, lemnul sacru din sfântul copac, templul în miros aşa cum odinioară în temple s-au stins vieţile cedrului de atlas. şi în acelaşi culcuş am să mai pun floarea stea, galbena floare a pasiunii, gând de legare sortit să aducă lumină nouă nopţilor, aripă învăluitoare de cald, atingere narcotică de o secundă pe care o voi însoţi cu norocul reginei, isomia desprinsă din păr, cea pe care o port mereu cu mine, aşa cum mi-ai spus să o fac. un pui de vânt solitar îmi va aduce pe braţe restul aromelor. şi cu toate aceste miresme plină, eu voi fi un gând prins de tine. eu nu vin ci sunt.
muzica de astăzi vine de la tarot- guardian angel şi este o dedicaţie pentru prietenul nostru cu muzicile, colţul cu muzică sau mai corect, călin, unde sâmbăta se ascultă pink floyd, iar cele douăsprezece cuvinte le puteţi găsi şi la: sara, redsky, anaid, rokssana, scorpio, cita, dictatura justiţiei, abisuri, cristian, tibi, almanahe, grig






45 Comments
a mers…ti-a iesit
acelasi lucru te intreb si pe tine….mai ai imaginatie?
foarte frumos!
esti o norocoasa
da, sunt,ştiu asta. aşa cum ştiu şi că un har cultivat şi neîmpărţit moare.
http://jumatatea-din-semiluna.blogspot.com/2011/11/duzina-de-cuvinte-pleoape-de-duzina.html
Era imposibil, sa nu miorlai tu bine..Chiar dac’ numa da trei ori!
)
ei, na, de ce să fie imposibil, virusache? pentru că nu postez ceea ce simt că nu s-a scris cum trebuie?
am şi eu scrierile mele care nu îmi plac, sigur ştii…
Pingback: Cutia cu Maimute » Blog Archive » Sambata fara cuvinte – La pieptul tau
Draga mea, inspiratia ta romantica si plina de intorsaturi fericite de cuvinte ma incanta.
cita mea dragă, tu mă răsfeţi de fiecare dată cu vorbe frumoase. totuşi, mă surprinde că par romantică pentru că ştiu, nu sunt. sensibilă da, îngrozitor de sensibilă câteodată.
Pingback: duzina de cuvinte -11- curatenie « Rokssana's Blog
Asa am simtit nevoia sa exclam acum..ce mi-a mai placut…
Pingback: Pink Floyd (2) – A Saucerful of Secrets – 1 « Colţu' cu muzică
ce să ştiu a zice? cuvintele tale mă lasă de cele mai multe ori fără cuvinte, de-asta lipsesc comentariile mele pe aici. dar azi se cuvine a zice măcar un ardelenesc “mulţam fain” pentru dedicaţie. şi dacă tot am primit un “Guardian Angel”, oi lăsa şi eu un înger mai nordic aici.
http://www.youtube.com/watch?v=qiZ9ULkq1xM&feature=related
călin, mulţumesc de vorbe. să ştii că sunt dependentă de cuvintele voastre, ale celor care mă citiţi ,am nevoie de ele. nu de aprecieri, ele m-ar putea speria, ci de cuvinte, pur şi simplu. de-aceea îţi mulţumesc pentru semnul de înger nordic, primit cu drag, mai cu seamă când e vorba de vocea tarjei şi pletele blonde ale lui marco.

şi întorc alt înger spre tine şi un secret: este unul dintre cântecele pe care vreau să-l “povestesc” aşa cum a fost mai nu de multă vreme “while your lips are still red”
http://www.youtube.com/watch?v=YynIYQU8VOo
iniţial ăsta a fost clipul pe care am vrut să îl las aici
adevărul este că e copleşitor. pe mine mă zguduie de câte ori îl privesc. şi uite…. că tot e pink floyd la tine, ia să vezi încă un dar de la mine, o răsucire…
http://www.youtube.com/watch?v=xSso0xnB69Y&feature=related
Dragă psi văd că eşti în vervă!
Din păcate eu sunt blocat, nu am găsit încă hainele potrivite acestui sezon pentru blog şi nu-mi stă gândul la legat cuvinte, poate mai pe seară!
grig, cum ştii nici grabă nu-i şi nici obligaţie. te vizitasem şi am văzut că zugrăveşti, împodobeşti brăduţi de zor, azi-mâine ne şi colinzi, dar, ce-i drept nici mult nu mai este… să fii bine, scrii când poţi. cât despre text, când am văzut că iese de-a doua repetiţie în puţine cuvinte mi-am zis să încerc şi a treia… şi a ieşit. culmea, iniţial scrisesem cu totul altceva.
zic și eu, că mi-o plăcut: offf, Simoneta!
e o smecherie aici
parfumul va fi vrajit…recunosc ingrediente si vorbe …
vaaaai, chiar se vede şmecheria? desigur că va fi vrăjit… aleihap, peste cap!
http://www.veryfunnycats.info/wp-content/uploads/2007/02/funny_cat_pictures_05.jpeg
aleihap de trei ori peste cap
psi, daca ar fi hrana cuvintele, tu ai fi felul meu de mancare preferat
eu nu sunt, ci vin, vin la tine sa te citesc, de fiecare data cu drag
anaid, nu ştiu ce să îţi răspund. chiar şi mulţumesc sună cumva lemnos… e prea mult ce spui.
Ce văd eu ? S-a schimbat regula jocului ?
Două duzini ?
Toți suntem în stare să ne jucăm cu cuvinetele precum voi ?
sunt trei duzini, carmen. cu două m-am mai jucat, cu trei încă nu… eram curioasă dacă merge, dacă pot să le înşir fără să lungesc textul prea mult, dar regula nu s-a schimbat deloc.
Până să citesc comentariul tău am realizat și eu. Nu încerc pentru că îmi este destul de greu să povestesc ceva anume, e ușor când sunt condusă doar de ele, și să folosesc cuvintele impuse. Poate în vacanță, cine știe.
Pingback: “Singuratatea calului troian” « Abisuri
Pingback: Duzina de cuvinte: Vechiul Castel « My virtual Outback
foarte emotionant…
Stii,nu te-as vedea scriind altceva decat literatura de asta,o faci foarte bine!
sara, mai scriu şi altfel, în alt registru, mai am şi scrieri care nu îmi plac, care nu îmi ies. pentru că am tot amânat, uite, promit public să reiau poveştile despre parfumuri, a trecut nepermis de mult timp de când n-am mai scris despre ele.
Pingback: A paisprezecea duzină de cuvinte « Tiberiuorasanu's Blog
Pingback: Pungalunga « Almanahe's Weblog
Tu nu vii, ci ești: o adiere parfumată ce se transformă în culoare, iar culoarea se transformă-n cuvânt. Iar cuvântul se transformă-n metaforă puternică și aromată ca o bucățică de ciocolată cu ghimbir. Te îmtrățișez cu drag.
şi eu te îmbrăţişez, cristi. şi mulţumesc mult. cred că fiecare dintre noi suntem un parfum anume pentru oamenii care ne sunt dragi, cărora le suntem dragi…
Pingback: Duzina de cuvinte – Unde, cum şi când ne găsim fericirea? | La Grig ...un blog cu bun simţ!
să-ndrăznească numai să nu vadă, că amestecul de arome tot îl va ajunge şi-l va ameţi!
almanahe, uite că nu-mi amintesc dacă guerlain a spus asta sau altcineva şi nu vreau să-l pun pe amicul google să-mi răspundă: parfumul este cea mai intensă formă a amintirii. aşa că îţi dau perfectă dreptate.
“promit public să reiau poveştile despre parfumuri”
hm, eu chiar ma gandeam ca nu se aude nimic de-o vreme incoace de parfumuri,.. dar deja, ai atins oarecum tema
ca sunt interesante, deosebite scrierile tale ti-am mai spus deja, dar despre parfumuri – scrii nemaipomenit – eu sigur n-as putea sa scriu -nu asa – dar niciintr-un fel… insa o sa astept sa ne delectezi tu cu urmatoarea poveste despre parfumuri
am deja ceva conturat… o să fie, promit. şi mulţumesc mult. nu mi-am imaginat că vă lipsesc…