poezii

o dedicaţie…

tu, care porţi în ochi venin
şi care-ascunzi în vorba ta cuţite
ori zeamă de cucută şi pelin,
sub faldul mierii tale prefăcute,
tu, care cauţi felinare oarbe
în care chipul tău să se albească,
mai bine treci. şi două vorbe:
nu-i lumea noastră o fereastră
în care stai precum o julietă
de unde scuipi în tot şi judeci toate,
tu, desenat ca ingenuă statuetă,
eu ştiu şi văd: ţi-s vorbele pătate,
nici soare n-ai, nici gând frumos,
spre omul care scrie şi visează,
şi te mănâncă răul pân-la os
dar spui că alţii te invidiază.
mai bine treci şi nu ne ţine calea,
în lumea noastră, dăltuind cuvinte,
nu-i locul tău şi nu e valea
aceluia ce chiar şi-n somn ne minte.
tu, care crezi că-ai să ne ai
pierduţi în admiraţie spre tine
te du! în micul nostru rai
ţi-s porţile închise şi străine.
aici sunt oameni buni şi calzi,
aici culorile se risipesc, lumină,
nu te apropia, ai să te arzi
la flacăra din propria-ţi minciună.

poezia este dăruită lui tibi, acolo a apărut pentru prima oară ieri.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

29 thoughts on “o dedicaţie…

  1. Urmărindu-şi a lor ţeluri,
    Drepţi sau strâmbi, graşi, slăbănogi,
    Oamenii-s de multe feluri.
    Unii – la suflet ologi…

    consolarea vine de la Freddie happy

  2. Foarte interesant poemul… dar sincer nu cred ca este cum zicea cineva mai sus din suparare poate e doar un of, fiecare dintre noi mai ofteaza din cand in cand si fireste fiecare e diferit fata de celalalt. Asta dupa parerea mea ar putea fi un oftat cu stil big grin artistic.

  3. Psi frumos, eu zic ca n-are rost sa te consumi ptr oameni care nu merita asta.
    Dar intr-un fel, e f bine ce-ai facut. Asa frumos, in versuri, tot limite se numesc. Caci limitele astea sunt mai necesare decat s-ar crede la prima vedere. Altfel, e cunoscut deja, unii nu se multumesc cu un deget ci iti rontaie toata mana.
    Da’ tu sa ai zi frumu happy

  4. chiar nu, 9! mă aşteptasem la ce-a fost, hăt, demult. atunci m-am supărat pe mine, că-s prea naivă uneori. acum.. doar înşiruire de cuvinte, paznic la intrare. big grin

  5. de ologi şi de lichele
    plină-i lumea, din nuiele
    coş de versuri o să fac
    că mi-s mâţă şi nu drac
    coş de flori şi de cuvinte
    celui bun să ia aminte
    celui drag să ţină calea
    când de râs răsună valea…

    să… imaginaerum dară! winking asta pentru că mâine… e mâine! big grin

  6. lotusica, mie mi-e bine. am uitat, n-am iertat şi nici nu vreau să iert. am pus doar descântec la porţi… :rose:

  7. carmen, accept şi îmi asum faptul că nu plac tuturor, că nu plac cuiva, este firesc să fie aşa. dar nu voi accepta niciodată ca cineva să atace clubul nostru. atunci pisica devine tigru dacă trebuie. ştiu la ce ieşire te referi… uită. eu am uitat deja. :rose:

  8. ca valul, cavalul… da, da, acum am înţeles de ce ziceai prima dată că e ceva românesc. doină, caval şi dacii şi romanii. tongue

  9. nuu… ştii tu cum stătea elefantul pe pânza aceea de păianjen? aşa şi io! big grin firu călăuzitor e tenace şi rezistent. o fi din lycra…

  10. din păcate am avut o mică pauză ieri după amiază, tibi, dar ştii că nu e oprit să furi startul puţin…

  11. o săptămână bună şi ţie, gabi! destinatarul nu are nicio importanţă, a fost, a trecut… în uitare. e o poveste mai veche, dar am simţit că nu am spus ce trebuia atunci.

Comments are closed.