darurile greciei: olive tree. amintiri, gusturi, arome, culori. din fiecare vacanță petrecută pe meleagurile zeilor ne rămân peste ani ele, darurile greciei, amintiri. și pentru că astăzi am deschis bidonul de ulei organic adus de acolo, din neos marmaras, mi-am amintit că printre darurile greciei din acest an se numără și ora petrecută cu vesna veljovic batzi în micul și cochetul ei magazin din neos marmaras, olive tree, un loc în care, dacă intri, ai parte de o experiență absolut fantastică.
în imaginea alăturată am fotografiat trei sticle conținând ulei de măsline: unul este nefiltrat, unul este simplu, cumpărate amândouă din magazinele noastre, din țară și unul este organic, cumpărat de la vesna, după îndelungi degustări și povești despre cum se fabrică acest ulei, care este lungul lui drum de la micul pom și până la aurul greciei. ideea este că, dincolo de gustul care le diferențiază extrem, extrem de mult, chiar și culoarea este cu totul altfel, alta, atunci când vorbim despre un ulei de calitate, iar dacă ajungi vreodată în neos marmaras și urci treptele către micul magazin al sârboaicei care te întâmpină cu un zâmbet larg și o mie de povești, vei reveni cu siguranță în regatul ei bio. pentru ulei, pentru produsele cosmetice și, de ce nu, pentru povești, căci vesna are povești despre tot ce gândești și nu gândești și o imensă pasiune pentru ceea ce face. delicatețea cu care te îmbie să guști, explicând ce anume diferențiază acest ulei de celălalt (nu doar prețul care pleacă de la treizeci și ceva de euro și urcă vertiginos spre sută) cum a fost produs, de unde vine și pentru ce este potrivit, zâmbetul ei larg și felul de a te privi direct în ochi, nu ca să-ți vândă, ci pur și simplu cu bucuria celui care trăiește și face ce-i place, sunt câteva dintre ingredientele unei povești despre halkidiki, o revenire în halkidiki după mai bine de zece ani pe care o voi păstra multă vreme în suflet.
darurile greciei. povești, gusturi, arome, amintiri, zâmbete. uneori darurile greciei sunt întâlniri cu oameni care te surprind cu energia și forța lor, cu bucuria de a trăi. așa că după săptămâni de la acel soare din suflet, îți vine să pui palmele una lângă cealaltă și să șoptești, de parcă ea te-ar auzi: efcharisto, vesna!
și, ca să nu vă țin în suspans, prima sticlă conține ulei de măsline nefiltrat, cumpărat din kaufland și îmbogățit cu crenguțe de rozmarin, cea din dreapta conține ulei aromatizat, cumpărat tot din magazinele noastre, iar uleiul organic de la olive tree este cel din mijloc. dincolo de faptul că este un ulei verde-auriu cu o consistență aparte, este produs în halkidiki pentru olive tree din măsline plantate și culese acolo, iar gustul… gustul este greu de descris, are ceva din mătasea mierii împletită cu licoarea zeilor olimpieni.
povestea olive tree din sithonia o puteți găsi și în filmulețul în care vesna povestește atât de frumos, de data aceasta în greacă, despre munca ei.
Tu pui mereu arome în poveştile tale, psi!
Mi-e poftă tare de o porţie mică de Grecia. Aşa cum ştii tu să o spui. Acum, stropită cu puţin ulei.
cred că da, potecuță, cred că aromele sunt mereu prezente în poveștile mele, ai dreptate. poate pentru că așa percep eu lumea cel mai bine.
Pare-mi-se ca aceste “daruri ale Greciei”au devenit un balsam pretios si vital pentru fiinta ta, în toate aspectele si dimensiunile perceptiei vietii, iar expunerea sentimentelor, starilor si trairilor personale, în cuvinte si fraze, au darul de a ma teleporta prin acele locuri magnifice . Frumoase aventurile pe tarâmurile zeitatilor antichitatii.
O seara sublima si binecuvântari eterne, draga psi !
nu neapărat, iosif, nu neapărat darurile greciei, cât a tuturor locurilor pe unde am ajuns, pe unde m-am plimbat și am primit un zâmbet, o culoare, un gând.
Initial întelesesem în loc de “darurile Greciei”, durerile acestei tari, atât de magnifica cu o cultura straveche, legendara, în care oamenii de rând, la fel ca în România si pretutindeni pe Terra, lupta din rasputeri pentru subzistenta, descurajati, îngrijorati si deznadajduiti de vitorul generatiilor urmatoare, lipsit de perspectiva unei vieti naturale, originale, reale, linistite, pasnice si odihnitoare pentru trup, suflet si spirit.
Primeste si din partea mea un gând bun de liniste, bucurie, pace , o întraga paleta de culori si un sincer zâmbet cald !
dureri sunt, ca și frumuseți, iosif, în fiecare țară, nu doar în grecia. dar cine stă să le asculte? cui să-i pese?
Noi, oamenii vii, rational-sentimentali, ascultatori de Adevar, copii…empatici si sensibili împartasind unii cu altii, dureri, necazuri, lipsuri, asupriri si bucurii…
O duminica linistita si relaxanta, draga psi !