fasching. la prejmer și cu clătite (brașov, din căldarea de lumină)

fasching este cu siguranță un cuvânt pe care mulți dintre noi îl bănuiesc de proveniență germană și cam atât. ba mai mult, unii, mai norocoși să le zicem, crescuți în preajma comunităților săsești, se pot lăuda cu faptul că au participat o dată, demult, la un soi de festival sau o sărbătoare în care se amestecau niște tradiții cu o muzică de fanfară și ceva clătite. fasching, festivalul clătitelor de la prejmer, devenit de câțiva ani buni o tradiție, este prin el însuși o poveste, una născută demult și dusă astăzi mai departe de oameni. așa că vă invit astăzi, pentru că tot râde soarele la noi, să ne întoarcem la ciclul poveștilor din brașov, căldarea mea de lumină, și să ascultăm povestea festivalului clătitelor de la prejmer, care își pregătește ultimele exemplare înfoiate de nerăbdarea așteptării pentru sfârșitul acestei săptămâni.

la origine fasching este o tradiție săsească de prin secolele 15-16, prezentă prin părțile noastre și are iz de carnaval. seamănă mult cu sărbătoarea de mardi gras și îl veți regăsi în mai toate țările și regiunile unde polulația este vorbitoare de limbă germană. paradă, fanfară, bucurie și măști însoțesc petrecerea de dinaintea postului mare și le veți regăsi cu siguranță la prejmer și în acest an.

fasching-ul reunește fii satului și readuce ideea de comunitate la ceasul când iarna, de-acum bătrână, trebuie să facă loc primăverii și este, aidoma sărbătorii junilor, o celebrare a luminii soarelui care triumfă după atâtea luni de întuneric. în fapt, toate evenimentele care au loc în acest weekend la prejmer, momentele de muzică și dans, balul mascat, parada, miile de clătite care mai de care mai umplute și mai frumoase, fac din acest festival un moment de atracție pentru mica comunitate din apropiere de brașov și dacă în anii trecuți zăpada era mai strașnică, se pare că duminică, pe când cetele de tineri vor alunga iarna din cetate, ne vom bucura de soare, așa că, vorba românului: la clătite înainte!

mai mult, în cea mai estică așezare din europa în care se organizează fasching, între două clătite și trei fotografii de la paradă, avem destul răgaz pentru a vizita cetatea fortificată ce datează din secolul 13, o altă moștenire lăsată de teutonii veniți aici și care, în stilul ei gotic burgund, aduce puțin cu abația de la cârța. ridicată pe un plan central, în cruce greacă, biserica fortificată de la prejmer este astăzi cea mai bine conservată biserică cetate medievală din sud-estul europei și este sora mai mică a biserivii evanghelice din bartolomeu- brașov. important este de știut faptul că ani buni de la ridicarea ei, ea avea rolul de a adăposti populația din fața năvălirilor otomane și la vremea ei fusese dotată cu așa numita orgă a morții. formată din mai multe archebuze care trăgeau toate odată, orga morții era de un real folos pentru apărarea micuței cetăți din nordul brașovului, în zidurile căreia se mai găsesc și astăzi cele 270 de încăperi dispuse în formă de fagure, încăperi numerotate astfel încât, în caz de primejdie, fiecare familie știa exact unde să se adăpostească. o legendă a locului spune că tot în cetatea de la prejmer exista o odaie a împăcării unde erau aduse cuplurile care se certaseră, fiind închiși acolo cu un singur vas de mâncare și o singură lingură, pentru a se împăca. mai există în cetate și încăperea care servea drept școală, dar și piatra rușinii, unde erau legați toți cei care păcătuiau ori furau fiind văzuți de membrii comunității care veneau la biserică.

să mai spunem doar că cetatea țărănească de la prejmer se află în patrimoniul cultural mondial unesco și va împlini anul viitor 800 de ani de existență. cetatea se laudă cu trei stele michelin, în vreme ce biserica neagră deține doar două și adăpoștește unul dintre cele mai vechi altare din europa, iar filmul preluat de pe youtube redă puțin din frumusețea ei. iar după ce ai terminat de vizitat, te poți întoarce pentru concursul clătitelor, pentru o nouă porție de voie bună și de muzică pentru în în weekend este fasching. de prejmer.