scrie-mi de trei ori pe zi
că mă iubeşti,
că mă vrei,
că îţi curg apele după mine,
apoi trimite în neant
toate temerile tale:
spaima că nu te văd,
teama că nu te recunosc,
foamea că nu-ţi mai ajung
scrie-mi de trei ori pe zi
eu am să vin
în fiecare noapte
și de nu va fi de-ajuns
scrie-mi de trei ori pe zi
ca o prescripție medicală
de iubire
eu am să te recunosc
de fiecare dată
sursa foto: salome
“de trei ori pe zi”.
Poftim, am scris. What now?
Uof, pisoi, greu cu iengleza, bre!
“what now?” se traduce prin “şi acum(a)…?”
Cum ar veni se cere o continuare a poveştii de amor sălbatic şi total sută la sută imaginativ de inexistent în virtualul său.
iegzaaact!
Iubeşte-mă
ca şi cum aş fi
ultima piatră
sub care te-ai putea ascunde
cînd ploaia de meteoriţi
din ochi vrăjmaşi
sfărîmă
acoperişuri şi punţi!
spune-mă ca și cum
nopțile mai miros a stele
despre care am mai vorbit
ca de oameni,
ca de uitări.
și-am să te iubesc atunci
ca perseidele
ștergând noaptea
din colțul ochilor.
Iartă-mă
ca şi cum aş fi
păcatul suprem
care te-a legat de lună
cu zalele nopţii
mirosind a iasomie
şi mosc
şi-am să-ţi fiu atunci
luminiş al speranţei
în pădurea tăcerii
de la marginea
lumii…
eu nu-ndrăznesc să mai zic nimic. M-am ascuns lângă pisici și ascultat cu drag…
Recunosc, eu am citit scrie-mi că îți curg balele.
îmi cer scuze, dragoș, că am chiulit în weekend, după mai noul meu obicei. citindu-te mi-am amintit de vremurile când scriai mai multă poezie. sau poate că și eu scriam ceva mai mult pe-atunci… dar tot mi-ar plăcea să-ți reiei obiceiul.
joaca este pentru toată lumea, sava.
pe Alma s o banezi, pisic, ca , uite, acu’ nu ma mai pot concentra pe poezia ta… s a dus lirismu’, citesc si io ‘ bale’ si ma tavalesc de ras.
hai ca m ai lamurit de ce de 3x/ zi, da’ de ce numa’ noaptea??
ca sa nu mai zic ca io am serioase dubii ca tu o sa recunosti chiar si ziua p ala de ti scrie de cate ori vrei tu, daca o face de la butoane…
poate iubirea ta napraznica pe care o versifici exista doar astral, dupe stele s o dai, printre… si nu ca metafora, ca prima pista semantica.
@Drugwash, mi-s impresionata de versurile matale, e ca si cum as avea o revelatie…
apai, sa mai scrii!
http://www.youtube.com/watch?v=oB4K0scMysc
De fapt voiam să zic, psi, că am avut şi noi zilele noastre, vremea noastră cînd. Şi de-or mai veni sau nu asemenea zile şi vremuri rodnice, asta nu mai ştiu. Ştiu că mi-ar plăcea să mai simt atît de intens, să-mi mai doresc atît de intens, să mai pot scrie atît de intens ca odinioară. Dar voia nu e a mea, ci a astrelor.
#8220;
Q, am opt ani de scris bune şi rele în virtual; să fi citit la mine cîte ceva din trecut poate ţi-ar fi produs mai devreme acea revelaţie. Mulţumesc totuşi pentru compliment. Aş fi şi eu impresionat dacă ai învăţa să pui cratima la locul ei şi să foloseşti diacriticele.
Mereu uit că script-ul ăsta al tău nu ştie să “citească” corect ghilimelele într-un cod de muţunache şi uite ce “greaţă” mă apucă fără voie.
Trebuia să fie fluiericiul ăla păcătos, de fapt.
lasă astrele pă păreții lor și scrie.
uite, din jocuri, din noroaie și din spaime, din cratime și lacrimi… așa e poezia. 
faptul că ai ars cândva la fel de intens înseamnă numai că poți.
de cratimă rezolv io, sigur i-a scăpat din grabă, mulțam de zicere.
cât despre chiu, așa scrie ea, făr de diacritice, așa cum noi scriem cu diacritice.
dar de ce crezi că am tăcut-o mâlc? m-a pufnit râsul și s-a dus lirizmu pă apă…
Cînd mai treci pe la mine uită-te sus în dreapta pe header, am pus cîteva vorbe zilele trecute. Ce vreau să zic cu asta: nu (mai) sînt gîndurile mele în cuvinte, ci vin de undeva, nu ştiu de unde; eu doar le aşez la locul lor, atîta tot. Nu mai sînt EU acolo, fiindcă nu mai simt, nu mai vreau, nu mai iubesc – nu mai trăiesc, într-un cuvînt. Iar morţii nu vorbesc, doar zombii mai umblă.
Eşti bună că-i iei apărarea, dar uită-te şi mai sus în comentariul precedent, să vezi toate cratimele lipsă. Şi mă opresc, fiindcă mă ştii.
păi tocmai asta este, dragoș, poezia este externă, greu de explicat și deopotrivă internă: ea vine. și ca să vină trebuie să ”scrim”. dar știu că la încăpățânare suntem egali așa că tac. prefer să ne ”duelăm” în replici cu metafore.
sunt gazdă. și o gazdă trebuie să vegheze și la micile erori din comentarii, dacă sunt.
Drug, asa i , io mis fara cratime si diacritice, insa nu mi am propus sa te impresionez. sincer.
) nah, nu toata lumea s a dus la scoala, de cate ori trebuia.
acu’, ca sa fiu si mai sincera, nu mi am propus pt. ca nici nu as putea.
insa poti sa zici/ corectezi ce mi lipseste, numa’ sa nu obosesti. stii vorba aia? arunci orzul pe gaste, iar io mis rata!
voiam sa te rog ceva, da’ prea fusesi categoric…
Alma este o bunăciune!!
nu doar ca a accentuat cu umor … intensitatea poezieie tale, dar io zic ca a dus o in lumesc. si am mai ras si io. 
da’ o muzica nu pui, pisic?
ps: lasa ma in eroare de cratima, limpezeste mi alte nedumeriri; cele pe care ti le cer io.
Apoi gazdă dragă, dacă tot eşti amabilă peste medie îmi poţi corecta şi mie greţosul în fluierici, mai sus?
Cu poezia e muncă grea, ca să zic aşa, că la mine nu vine din transpiraţie ci numai/doar/100%/exclusiv/etc din inspiraţie. De-aia de moment. Da’ e şi-un clenci: trebuie să aibă în spate trăiri reale din care să-şi confecţioneze ancore şi deopotrivă visări sublime din care să-şi deschidă aripi. Or la mine de multă vreme lipsesc ambele. Micile scîntei ocazionale, după cum spuneam, de fapt sînt induse din Eter, nu vine nimic din mine. Ah şi la încăpăţînare te întrec c-un cap şi-un fir de păr sculat.
Să coborîm la Q: dacă ai de întrebat, întreabă, n-o mai contorsiona că-mi îmbolnăveşti neuronu’ de epilepsie. Dacă vrei să ştii despre diacritice, am tutoriale pe blog. Dacă vrei să ştii altceva, fă o cerere (preferabil cu dop) şi înainteaz-o la biroul de cereri şi reclamaţii – adresa o ştii, apare şi aici dedesubt. Orzu’ prefer să-l transform în alcool, mi-e mai de folos aşa.
musai vrei fluierici?
bine.
Mhm. Da’ nu e ăla, e ăsta:
http://l.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/65.gif
Sau din coduri vine
scuze, dar nu-l găsesc… caut mai târziu și montez, bine așa?
#8220;
adică cel cum îl știu io (și tu) tot cu mr. green apare:
E din cauza ghilimelelor. Văd că mai sus a mers dar numai cînd l-am înconjurat cu tag-uri code, ceea ce nu e corect deloc, fiindcă orice e în tag-uri code ar trebui afişat ca atare, fără absolut nici o transformare. Plugin-ul trebuie modificat zdravăn. Dar asta nu e deloc o prioritate, avem amîndoi altele mai grele de rezolvat, nu?
Spre exemplu eu am de rezolvat o bere. 
Hai no,rock! 
hai norooooc!
eu am de citit, așa cum spuneam în postarea de azi.
Drug, tu esti culmea gentiletei cu cratima si diacritica, asa ca am sa abuzez de tine egzact aici.
cum traduci gulp, mey? cat mai precis as dori, adeca fara false pudori, ca neste adulti.
intotdeauna te am admirat, in tacere insa: siguranta de a corecta o greseala gramatica a altuia, in virtual, presupune o cunoastere in profunzime a limbii . sa n ai ezitari, dileme … adeca sa fii perfect si sa pui osu’ si la altu’: cum vezi o eroare, cum o sanctionezi.
(
parerea mea, din ce am vz pe net, e ca nu se prinde nimica de cei pe care vrei sa i indrumi pe drumul corect.
ar mai fi, cum e cazul meu, ca in in vorba aia, ca pe zicatori o dau azi: „Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.” asta ca sa te citez… si fara c/p , ca la pisic nu se poa’. mie mi place sa dorm mult, nu sa invat cum se pune diacritica.
pisoi, bine, bine… da’ fara music nimica nu i bun!!
atunci este o poezie proastă q și mi-o asum: a fost scrisă făr de music, in silence adecă.
Şi plăcută fie-ţi lectura, gazdă dragă!
se poate şi va trebui să-l actualizez ca să rezolv cîteva mici bug-uri. “When there’s a will, there’s a way” – ţine minte asta!
Q: Înţeleg că nu toţi oamenii au aceleaşi abilităţi. De aceea există îndrumători şi profesionişti. E totuşi nevoie de (bună)voinţă. “When there’s a will, there’s a way”, se zice în lumea vestică.
Eu nu sînt o autoritate în materie de gramatică sau altceva. Însă se întîmplă să cunosc – nici eu nu ştiu cum, sincer vorbind – anumite reguli, anumite detalii. Şi atunci cînd văd o abatere de la ceea ce ştiu, intervin. De fapt nu întotdeauna, fiindcă mi-am muşcat-o deja prea des. Dar cînd nu cunosc sau nu sînt sigur, tac sau măcar pun sub semnul întrebării propriile cunoştinţe. Aşadar nu sînt perfect şi n-aş îndrăzni vreodată să afirm sau să gîndesc asta. Şi sînt profund recunoscător oricui mă corectează şi mă învaţă atunci cînd calc în străchini. Şi mi-aş dori ca cei pe care se întîmplă să-i mai corectez să înţeleagă că nu o fac din răutate, superioritate, aroganţă sau altceva de gen, ci doar din dorinţa de a (re)aduce binele şi frumosul măcar printre cuvinte, dacă în restul lumii e întuneric şi haos.
De-a lungul timpului au fost cîteva persoane care efectiv şi-au deschis mintea la observaţia/rugămintea mea şi au făcut modificările necesare, învăţîndu-se cu diacriticele destul de rapid. Pentru mine e o realizare, deşi de fapt e un lucru foarte simplu. Şi normal. Fiindcă aşa scrie în Abecedar, asta este parte din fiinţa naţională pe care e de bun-simţ s-o respectăm dacă tot s-a întîmplat să ne naştem aici şi nu altundeva.
Şi ca să închei cu încă o chestiune tehnică: se poate şi cu ‘Paste’ aici, dacă ştii ce să foloseşti. Cu programul făcut de mine AddTags (găseşti la mine în ‘Aplicaţii freeware’
P.S. Nu ştiu nici eu cum să traduc ‘gulp’ într-un singur cuvînt ca onomatopee, însă ştiu că înseamnă a înghiţi (în sec, uneori).
P.P.S. Fetelor, da’ muzica pusă de mine nu se vede la voi? Adecătelea Queen e de colea, mărunţiş de-un pumn de sămînţă sau ce?!
queen e queen… forever.
No, aşe! Mi-a mai venit inima la loc.
da unde ț-a fujit?
Pentr-o clipă s-a ascuns dup-un colţ de teamă din stînca incertitudinii.
in engleza intra si virgula; in romana, nu.
a corecta pe cineva necunoscut, pe net, chiar daca esti motivat de cele mai bune intentii este sortit esecului. poate la diacritice sa mai ai vreo sansa de izbanda, dar pe gramatica, nici vorba! nu poti livra de la butoane toate cunostintele tale cumulate in cateva fraze tastate, mai ales cand habar n ai cine ti este interlocutorul. da, injuraturi iti iei la greu, din belsug.
de altfel, toate corecturile pe scris pe care le am vz pe net asa s au soldat. din pacate, din cum decurgeau ulterior aceste initiative, de cele mai multe ori reiesea evident aroganta celui care se erija in atotstiutor, el insusi, mai tarziu, gresind lamentabil. este disputa cea mai des intalnita in virtual; mi as permite sa o cataloghez ca un conflict de egouri, care se ‘ agata’ de forma comunicarii, eludand continutul ei si punanadu l pe interlocutor intr o situatie inferioara/ jenanta, pt. a obtine un ‘ triumf’ personal , marunt, desigur, dar suficient sa i confere confort orgoliului sau- ca o multumire meschina pe care o fura cu ochii in monitor, cu identitatea la adapost.
precizez ca nu ma refer la tn, Drug; sunt situatii cu care m am intalnit in virtual.
gulp inseamna a inghiti. in sec, nu stiu, dimpotriva as zice, din ce am citit pe google. dar, nah, informatiile lui nu sunt intotdeauna corecte.
ms oricum.
poezia ta nu stiu daca e buna sau nu, pisoi. mie imi place ca i scrisa de tine. adeca e suficient asta.
daca nu vrei sa mi pui si muzica, asta n are legatura cu versurile tale- numa’ cu faptul ca asa esti tu, rea, rea!!
Da, ştiu cum decurge situaţia în general, dar excepţiile merită toată atenţia. Şi aş putea scrie un eseu pe tema asta dacă nu mi-ar fi lene.
Mie mi se rupe ce alege să facă celălalt – important e că eu mi-am făcut datoria. Dragoste cu sila nu se face.
aham!