mi-a spus un prieten
că semăn cu o pasăre
misandră
cu gâtul alb, uşor plecat
ca tija unei flori înspre soare.
mi-a spus o pasăre
că semăn cu o ploaie
din flori de iasomie şi casis
crescute amar
pe un sol prea nisipos.
mi-a spus o ploaie,
trecând prin tubulatura
oaselor de care este prins
un scrânciob,
că semăn cu o zi
aflată la început,
atunci când liniștea
se plimbă cu litiera prin vis.
te priveam și în jur
mirosea cumva a smirnă,
a rășini uitate în soare.
gândul mi se legăna
ușor, ușor,
înainte,
înapoi,
ca un leagăn.
și -l privesc deja pe noiembrie:
alunecare
Mă duc să… visez. Că după cuvintele astea duios înşirate aici, nu pot face altceva. Aş vrea să-mi spună şi mie cineva cu ce semăn…
… cu o potecuță?
Acea fotografie pare usor atarnata de aceste versuri. Sunt superbe si parca mi-a trecut un fior prin tot corpul atunci cand le-am citit, dar si poza are un impact puternic. Pe cat e de frumoasa aceasta toamna, pe atat de melancolica. Nu e acel gen de anotimp care sa puna accent de dinamism, ci mai mult pe sentimentele profunde.
toamna, oana, este un anotimp bun de scris. eu așa cred.
Nu-ți plac laudele, deci nu te laud. Îți spun doar că vorbești în limba mea și nu mă satur de poeziile tale. Pe care, egoist le-aș vrea-ntr-o carte clasică de hârtie, unde să pot pune semne de carte frunze. Eu folosesc frunze pe post de semn de carte.
hiiii, ce voios te-ai tolănit, dragoș.
poftim de mai spune că-i rău pe la casele pisichii: căldurică, poezea, de-ale gurii și burții aduc…
sava… veche poveste: ce te faci tu cu un mâț încăpățânat?
long story, scurtată la frază: cândva am spus că da, voi publica, dar mi-a trecut. de tot. din varii motive, lumești, sufletești…
dar mi-ar fi plăcut să pot sta printre frunzele tale, semn de carte, de toamnă, de suflet.
Păcatele mele, cum să minţesc eu aşe?! Aicea-i călduţ şi bine, cuvinte legănînd molcom gînduri şi vise… Tare-aş vrea să le-agăn şi eu cu tîlc, precum odinioară – de parcă multe vieţi serbede au trecut de-atunci. Dar nu se vor şi nu se dau, iar cu arcanul nu poci să le iau…
ba se vor. și se dau. cu răbdare și cu muncă. știi tu ce spun eu despre scris, inspirație, transpirație…
imediat pun de-un ceai și de-un scris. se-ntoamnă-n mine și e bine.
Eh, la mine a fost întotdeauna o simplă scînteie arzînd meteoric pe-un colţ de şerveţel, nimic mai mult. Şi de-o vreme pare că ultima iarnă n-a mai plecat niciodată din mine…
Să-ţi tihnească şi să-ţi ofere inspiraţie ceaiul serii – eu continui să visez la un “ceai” ardelenesc de prună, singurul lucru care mai poate (sper eu) reaprinde scînteia, măcar din cînd în gînd.
ai răbdare cu tine. știi doar că din scânteioare se naște focul.
de jinars zici? apoi bun ”ceai” pentru cine-l place.
Hm, eu am răbdare cu mine, dar mine nu mai are răbdare cu am.
Dacă nu-i jăratec, nu-i scînteie – simple as that. Şi-apoi ştii că-s neam de ungur şi la motor treb’e zamă cu cifra octanică ridicată – pe numele dumisale, ‘pălincă’. 
jinarsu îi totuna cu pălinca, ungure. doar că așa i se zice pe târnave la ”ceaiu’ cu mărjele”
No, mi se confundă înţelesurile, că io ştiam jinarsu’ (vinars, oficial) drept cognac. Da’ prost oi fi să fac mofturi, acu’!
Măcar de-ar hi să hie oarece, că tare mă uscai! 
și eu tot așa am știut până la prima vizită pe-acolo.
îi aprig, să știi.
De-ajung pe cele meleaguri, nici că mai plec vreodată, decît colo-jos la şase coţi. Ceara mîne-sa de viaţă – de ce-or trebuit să mă zvîrle-n lume aşe departe de tătă bunătatea ţării…?
ai schimbat peretii? intra oama la tine ca de obicei dupe rime, adeca invatata deja si uite cum alunec pe alte ziduri… entorsa sa fie, da’ sa fie in locuri familiare!
sa primesc primul si ultimul ajutor.
nu stiu ce prieteni ai tu, da’ clar te-au mintit: pai tu n-aduci a pasare, neam! din orice unghi te privesc, tot pisoi esti!
de frunze ce sa mai zic… le punem si pe elel pe pereti, daca asta ti-e dorinta.
vopsisem vineri. de când statul pă feisbuc e mai răruț așa, mi-am zis să dau cu mătura pe-aici, apoi am văzut că și pereții necesită coloare.
sunt un mâț bucuros că un prieteni drag a lipsit de la concertul de vineri. un mâț rocker mirat că popii au avut altele pe cap astăzi, ieri… ce-ți ziceam eu despre credință?!
ce faci tu, suflete? … am să te declar vizitator unic pe-aici.
tot e bine, pisoi, un rocker, un om a scapat.
ma bucur pt. prietenul tau.
cum vizitator unic? pai io mis nasture unic!
ce sa fac?! am tot stat cu ochii in tragedia asta, ca tot romanul…
pe feis mai rarut?… pai io am zis ca nu-i bun, nici ca grafica macar.
el da, prietenii lui….
nasture unic, vizitator unic, cum vrei. azi ai voie să alegi.
tragedia s-a mutat la televizor, am văzut și eu întrucâtva, printre andrele.