și dacă m-am desprins?
ca un fluture din plasa de aur
lăsând în urmă orice dâră de inocenţă.
sprijinit de tocul uşii,
ca într-un tablou abstract, al nepăsării,
el mă privea cu genele curbate.
ca de prea mult praf m-am şters,
ca de prea multă zgură
pe gură
şi-am plecat lăsând totul aşa,
în îndoială,
în umbră ca de mister,
în uitare.
şi dacă m-am desprins?
ca o pasăre cu penele roşii
de atâta emoţie,
uitând undeva, pe o stinghie goală,
toate notele cântului orb.
sprijinit de cadranul auriu,
ca într-un tablou al indiferenţei,
el mă privea cu genele curbate.
ca de prea mult gând m-am scuturat,
ca de prea multă lacrimă:
timpule, de ce mă goneşti?
26 thoughts on “întrebare”
Comments are closed.
Dar și noi îl gonim, mâțule… de câte ori nu te-ai surprins gândindu-te că ai da orice numai să treacă timpul mai repede ca să ajungi într-un anumit moment sau ca să treci peste cel prezent? Atunci nu ne gândim că ne trecem și noi odată cu el…
Eu îi las gume roz lipite pe tocurile ușilor și pe cadranele aurii, în semn că am trecut pe-acolo
ştii că e mai uşor să dăm vina pe el, decât pe noi, agapi!
https://www.youtube.com/watch?v=SoGdeg2K81c
Știu, agapi mou, dar nu ezit să mă trag de mânecă, ori de câte ori îi cer timpului să zboare… Mi-aș da și vreo doo smetii peste gură să nu mai zic dar… mnoh!, uit repede
ştii, când eram copil îmi doream să treacă timpul, să ruj şi pantofi roşii, să… acum? acum mă uit şi mă mir. mă cutremură imaginile ăn care femeile îşi arată anii şi fac un exerciţiu de critică aspră, căutându-mă matură în spatele ochelarilor…
de o vreme nu-l gonesc, dar mă grăbeşte el tare mult.
Se-ntoarce roata … aceleași gânduri le am și eu. Cum naibii mi-am dorit să cresc așa de repede? Acum îmi ascult neputințele cu urechea, nu mai pot da înapoi și-asta e tare trist!
* nu mai
fii bună şi trimite-mi o adresă… dacă meri în postarea ailalantă ai să afli şi de ce.
cred că este în firea şi în curiozitatea noastră această dorinţă a copilului de a se maturiza şi a maturului de a rămâne cât mai multă vreme copil. aşa cred.
aşa cum trăim şi cu gândul că… avem timp. şi nu-i deloc aşa. el ne are pe noi de fapt.
O adresă de mail sau de care?
Dacă, da, asta-i: …………… Dacă-i d-ailaltă, ți-o dau pe privat pe facebook.
Ajung și eu imediat acasă și văd și postarea anterioară… acușica, sunt la birou încă dar sunt cu un picior în afara ușii deja
fugi acas şi vorbim pe privată.
Mvaaaai, mâțule, n-am rezistat și m-am așezat înapoi în scaun să citesc. Am înțelessssss
)
Știi tu că mi-ar plăcea să fumez ceva bun sau să-l beau … infuzat
Da, știu la ce adresă făceai referire și freamăt toată de plăcere
oook! deci veni-va! şi mă bucur mult.
Cum ne mai ademenesti tu cu vorbe frumoase si apoi ne rasplatesti pentru ca am petrecut clipe minunate alaturi de tine…
Nu te gonește, psipsină! Da’ fiind în curbă are vizibilitate redusă, de un’ să știe că ești tu? Dă-i răgaz să se dumirească!
Lasă temerile, închipuirile și mai ales penele roșii, că doară ție-ți șade bine în blănuri scumpe. 
blăni spumpe? fuugi!
io am un singură blană şi de vară şi de iarnă şi de nunţi şi de munci… austeritate, draga mea, austeritate!!!
O fi una dar tot blană se cheamă.
sssst! şi io care mă dădeam mătăsoasă şi măcoasă. repede spui tu tot!
Păi cum, dear, umblăm cu macul văpsit?
da’ crezi că eu l-am văpsit? cine l-a făcut l-a şi văpsit. eu doar îl port. (şi ţi-aş trimite şi ţie o floare de împodobit blana dacă ţ-aş şti adresa dă liană)
Văz că tare frumoasă seră au! Da’ și ‘mneata, cu asemenea finețuri să mă maltratezi, nu-i puțin lucru pentru blana-mi. Io tare-aș vrea să-ți văz fustuța, dacă ai vreo poză de crăcănat în public. Că mi se despică liana de curiozitate.
doar dacă-i fac o poză pe umeraş ai putea s-o vezi. altfel, deşi am ceva mutruţe pă feisbuc, nu-s eu chiar pozabilă.
Pe umeraș, dear! Numa’ vezi să n-o pui într-o poziție nefirească, c-apoi te reclamă la Oficiul pentru Protecția Fustelor și nici cu macul de opiu n-o să uiți de rușine.
vorbesc cu maya. când apare ea în poze totul e decent şi la locul lui.
Soro, da’ mult îți ia să vorbești cu Maya! Credeam că vorbind amândouă aceeași limbă, e mai simplu. Sau îți cere prea mult pentru ședința foto?
doarme de duce locul!!! cică e ostenită că fac eu acte contabile.
Blănoșime, ai reușit, în dulcele stil contabilicesc, să numeri toate steagurile? Vezi să nu-l socotești și pe ăla de la Steagul Roșu, că nu se mai pune.