dedicaţie specială pentru călin şi tot el a cărui fotografie de mai jos a inspirat scrierea…
mulţam!
fragil şi mândru
şi deloc semeţ,
tu porţi în delicata-ţi cupă,
înfoiata,
un bob de rouă sau de vină
ce-mbujorează în dantela din petale,
sub vântul cald,
sub ascunziş de frunze
o solitudine roşind
şi doare,
un gând fragil şi arcuit sub soare,
când liniştea pe ceruri verzi
mai umblă.
şi mai voalat, invitaţia de astăzi la aceeaşi oră 21 la o ediţie a baladelor lui manole dedicată lui:
frumos le mai meştereşti matale…şi foarte voalată invitaţia
este, călin? tura asta aşa, mai pe după grădini, tura viitoare cu somaţii şi arcan!
aşa se poartă prin Suedia şi Norvegia? că acolo mergem săptămâna ce vine, pe tărâmul lui Madrugada, Hammerfall, Tiamat, Therion şi încă vreo câţiva…
acolo folosim toporu şi ciocanul lui thor! bine că mi-ai zis! să-l lustruiesc!
pe ciocan, desigur.
Minunat cântec pentru cupa roșie cuibărită într-un gând fragil…!
Deunăzi, am cules din palma dimineții
http://incertitudini2008.blogspot.ro/2013/05/lacrima-rosie.html
dacă aş cunoaşte ce este invidia, gina, poate că te-aş invidia. aşa, mă bucur numai pentru clipa ta de roşu delicat… cea care, iată, ne apropie în acelaşi gând.
şi trandafirul (scrisă tot pe o imagine de la călin):
căuş de sânge-n palma unei frunze
narcotic rege-ascuns într-un boboc
tu porţi în tine rouă şi noroc
când cerul zilei parcă-n mine plânge
Doar doua culori, o floare dar cate si mai cate posibilitati !
nu-i aşa?
qed!?
mac, mac…zău că sunt pe fugă,
ca o gâscă zăludă,
că altfel m-aş avânta,
viersul a ţi-l comenta.
stai! că mi-am revenit!
azi port vina tăcutelor, căci sunt trenuri care mă poartă, din când în când, spre iubirea-mi, ca un mac vrând să străpungă cerul.
gâscă?
voiam a zice raţă…da’ lasă aşa. 
gura păcătosului adevăr grăiește!
drum bun să ai… auyi, gâscă! 