ca salcia plângătoare am să vin într-o noapte cu pletele lungi şi întunecate să îţi învelesc odihna. sângele tău o să mă recunoască.
asemeni migdalelor dulci îmi vor fi cuvintele pe care mâna ta le ghiceşte pe lespezi, ridicându-se asemeni respiraţiilor sub dezmierdarea limpede ca o apă. gura ta o să mă recunoască.
ca vântul prin stepe am să trec aducând în palmele mici scoarţa mesteacănului ce ne-a legat cândva privirile una de cealaltă, pielea ta o să mă recunoască.
sub ploaia de argint a teiului am să te aştept până când ai să-mi cunoşti numele, acela pe care cerul şi pământul mi l-au dat. vocea ta o să mă recunoască.
pe gura mea de coacăz negru şi de tăcere nicio vorbă nu îşi va lăsa urmele căci tot ceea ce va fi de spus o vom spune prin atingeri de lut. mâna ta o să mă recunoască.
ploi de magnolii mă vor urma înspre tine, albind aerul cu mirosul lor, desenându-ţi pat de nuntă în inima mea, pentru odihna ochilor tăi coloraţi cu mirare. privirea ta o să mă recunoască.
limbi de foc am să ridic în trupul tău cu miraculosul praf auriu al ghimbirului până când sângele tău, năvalnic şi roşu va râde. inima ta o să mă recunoască.
flori de soc dintr-un strop de noroc am să port cunună pe tâmple, sub aripa caldă a vântului. răsuflarea ta o să mă recunoască.
pe drum de urzici am să-mi las tălpile goale păşind în tăcere spre tine, de parcă lanuri verzi de orz mi-ar căuta venirea. setea ta o să mă recunoască.
am să te aştept să mă vezi sub umbra unui stejar, la ceasul când toate ciutele pământului îşi caută lumina. te voi lua de mână. vom păşi amândoi în căuşul pagodă de gingko biloba. sufletul tău o să mă recunoască.
eu sunt taina vindecării, cheia ce deschide cele 12 porţi, taina celor 12 plante.
rosteşte-mă, recunoaşte-mă!
iar plângi? ţi-o fi dor de duzină, almanhă?
12 succese iti doresc , tarie si vitalitate maxima sa extragi, zen-itate si respect.
facă-se voia ta, almanahă! deîndată apar şi cuvintele. să… :mail: dară!
magnoliile erau flori de nuntă în vechiul orient, sim!
sau? da, azi eram… cică…
mulţumesc, carmen! :rose: facem un update imediat!
draga mea, tu ştii, sper că ştii: scrisul pentru mine este un preaplin revărsat. când ideea încolţeşte, cuvintele vin, când nu… nu! câştigul meu cel mare este istoveala de după ce se opreşte cerneala.
să vie almanaha cea pofticioasă atunci!
da, daaaa… dar parcă văd că ne trânteşte o intrare de-aceea poleită şi fără căciulă la literă! :yahoo:
gataaa… am găsit şi tema pentru luni… 14 ianuarie: ieşirea din cerc!
Eu te rostesc Ο φίλος μου!
:yahoo: carmen, trebuia să spui!
da, mai cu seamă sufletul are nevoie!
psipsina sas efcharisto, neraida!
ai uitat, sim, dar ştiai. mai apăruse el prin nişte reclame la cosmeticale. într-un timp, lemnul pagodelor părea că se mutase pe la tv!
:yahoo: tibi, eu lucrez acum la transcrierea din cerneală pe blog… pot să nu te las să furi startul? pot eu? nu, nu…
tibi, știi doar că nu suntem un club cu vreun pat al lui procust la mijloc ori cu rigle la îndemână. fii tu în tot ce faci, eu pentru asta te prețuiesc. oricum, postarea ta m-a surprins, poate și pentru că scrisesem ceva în aceeași notă, niște schițe.