cuvântul

scrie-mi că nu m-ai uitat
pe copacii albaştri,
pe stelele care cad din prinsoare,
pe coaja de măr ca o spirală uscată
desprinsă din suflet
sau soare.
scrie-mi că nu m-ai găsit
pe o piatră iertată de mare,
pe un sărut,
pe marginea orei noastre
prea uşor şi prea des risipită
culoare.
scrie-mi umbrele pe pereţi
cu lacrimă,
cu cretă,
cu sânge.
din miez am să mă nasc iar,
din frunză am să tresar
din inimă am să cobor
şi din ochii închişi
ca o pată pe albul luminii,
ca un semn din naştere
niciodată dezlegat,
ca o patimă,
cuvânt lepădat de rugină.
doare.

şi spunem astăzi la mulţi ani, unui membru duzinar al nostru… mai pe faţă ori mai pe dos dar cu tot dragul. îţi mulţumim că ne eşti şi îţi dăruim …cireşi, gospodiva noastră!

sursa foto: salome

16 thoughts on “cuvântul”

  1. Îţi scriu să-ţi spun că ştiu
    că nu te-am găsit din întâmplare
    că orizontul meu e mult mai viu
    de la a ta chemare…
    Mulţumesc pentru cireşi, îţi dăruiesc şi eu un mulţumesc din suflet şi-un gând bun şi pe faţă şi pe dos!
    Şi la cât îmi sunteţi voi, tre’ să vin cu plasa. Da’ vin! happy

  2. ştiu că nimic nu este din întâmplare, ştiu irealia! cineva tare drag mie este născut, ca şi tine, astăzi! poate de aceea… cine ştie…

  3. Cineva ştie… happy Mulţumesc din nou. Am venit să împart ciocolată cu cireşe, c-am primit-o cadou! Altă întâmplare întâmplătoare! happy Şi să vă pupific, pe toţi clubarii! happy

Comments are closed.

error: Content is protected !!