jumătate de poezie îmi aparţine mie. cealaltă jumătate, aparţine unui prieten. şi cum versurile s-au amestecat, nu mai ştiu ce a scris unul, ce a scris celălalt… cred că nici nu contează de fapt.
ecoul = sunet lovit de pereţi
ecoul, sunet lovit de pereti
şi pereţii de fântână
şi pereţii de pereţi
de var?
de calcar?
dur
genunchi
pereţi cu genunchi de calcar
calcarul cu genunchi în perete
peste care trece ecoul
sunet lovit peste sunet
ca o palmă peste faţă
fântana adăpând fântana
ca o ploaie căzând cu totul
trecători de sunet din linişte în tăcere
o singură dată
o singură dată
o singura lacrimă
one time love
ecou lovind apa de apă
ca biciul de granit
o îngenunchere de tot
înfipt în pereţii de sticlă ai unui zgomot de apă
ca un moise halucinant
Buuuna cu melodia aia si poezia voastra
Imi place mult ce a iesit din “ecourile” voastre. V-ati completat armonios.
Minunat fruct al prieteniei acest poem!
mariza este obsesia e aseară, simona… reamintirea. nu ştiu dacă se potriveşte cu poezie.
mulţumim frumos, diana. da, prietenia rodeşte…
obsesia de astăzi este asta, sim:
si ce schimbare de look!! nice, nice
.
si versurile s-au imprietenit frumos…mi-a placut. zi faina…
schimbare de look, geanina? am “zugrăvit” la finele lunii trecute…ai mai fost pe-aici de atunci!
deci…ori oi fi eu indragostita
si dragostea nu ma lasa sa observ decat ce vrea inima 
). aoleu cat mai facut sa rad!!!!
). da tot mi-a placut…
aaa stiu….intru direct in post. azi s-a intamplat sa intru in pagina principala
sărumâna! mă apucă periodic zugrăveala, sunt în căutarea temei perfecte, pe care nu o găsesc niciodată! 😆
ce poezie minunata!
tare greu reusesc sa postez comentariile, nu stiu de ce, dar poate calcul meu e de vina
foarte frumoasa poezia iar melodia nici ca putea fi aleasa mai bine
foarte frumos
multumesc, chiar imi prinde bine acum
pupici
mulţumesc şi eu, cammely.
psi,
citind versurile
desi le-am citit si aseara
..
ma tremura ceva- si ma ducea la un clip…nu demult am dat de el…stiam ca ii va sosi timpul “sa faca legatura”
ecoul…
il sfasie si pe cel invizibil…
dar cel care a ramas… isi construieste din ecou perechea…
ma tremura inca,ma cutremura
http://www.youtube.com/watch?v=Im5KG3BXWGo
na…
am văzut… am amuțit. uneori nici tăcerea nu poate exprima totul…
t a c e r e
cred ca a exprimat tot ce a putut
…
oricum- tema interesanta
iar legatura am facut-o cu acest videoclip.
azi a fost ziua psi…
cine stie cand mai am ocazia
te imbratisez suflet.succese!
seara placuta psi .
anca, oricând, eu te aştept cu drag.
şi îţi mulţumesc mult… pentru tot!
psi,
esti buna tu
multumesc frumos-eu. scrii asa cum mi-e de inspiratie, mi-e drag sa vin.
mi-esti draga tu