din vacanţă

când semnele verii mă prind în undița lor, aducându-mi miros de vacanță, ușor aspru și cald, ușor aromat și uscat, ca un vânt ce umflă pânzele corăbiei mele cu dor și cu amintiri, mă trezesc cu dor de grecia și îmi iau la numărat visurile, îmi potrivesc haine pentru zile însorite, oricât ar fi de înnorat afară și bântui internetul în căutarea unui loc de vacanță. prima.

pentru mine în fiecare an, de mai bine de cinci încoace, vara începe în mai, spre ultimele zile ori deodată cu râsul de iunie al cireșelor și are aceeași destinație dragă: grecia, țara pe care o port în gânduri și în suflet, a doua, în toate celelalte zile ale anului, ca o răsucire de ape.

de acolo v-am trimis zâmbet mieriu și tăcere, de acolo de unde începe vara mea cu aceeași căutare a zborului înalt peste munții de piatră albă sărutați de valurile înspumate ale mării. și v-am citit în zori de zi, așezată sub ploaia florilor de smochin, în miros de cafea făcută molcom, la nisip, v-am lăsat uneori câte un cuvânt și de acolo m-am întors ieri cu un braț de amintiri.

m-au însoțit în acest început al verii cărțile lui nikos kazantzakis și muzica mea dintotdeauna, singurele care mă pot țintui pe plajă pentru câteva ore, căci altfel prefer să cutreier locurile și să cunosc oamenii. gazde bune și calde ne-au așteptat și ne-au însoțit vacanța, ne-au tentat cu descrierile locurilor frumoase pe care le-a vizitat apoi cu drag, cu bucurie, cu zâmbet desprins din soare.

zilele au trecut cu repeziciune, locurile și-au desfăcut înaintea noastră frumosul așa cum fac precupețele la piață și noi am sorbit până la fund cupa pe care ne-au oferit-o, încă o dată. seri lungi ne-au găsit pe terasă țesând povești cu oameni de care îmi va fi cu siguranță dor, până când ne vom regăsi, așa cum ne-am promis, fie în românia, fie din nou la ei, în țara albastră și albă.

vă aduc din grecia așadar un început de vară fierbinte, amintiri de la stagira, locul nașterii lui aristotel, mirosul de mirodenii atinse de ploaia repede, zâmbet de piele încălzită de soare și chemarea psipsinei, căci nu putea să lipsească din tablou tocmai pisica greciei și a nimănui.

am privit eclipsa de lună în decorul tihnit al mesei întinse pe plajă, aproape de cântecul mării și am regăsit zâmbetul de aur al civilizației dispărute, risipit în zâmbetul greciei de acum. ne-am pierdut prin orășele și sate cu nume frumoase, aparte, am străbătut drumuri lungi, străjuite de chiparoși, oleandrii și livezi de măslini, aproape de sărutul mării. mi-am reamintit gustul de baclava și cataif, de tzatziki și icre tarama, am strigat de fiecare dată cu încântare la vederea cochetelor kantina ce vând trecătorilor suvlaki și gyros, am spus yassas și kalimera fiecărei dimineți și am rostit șoptit mării egee că mi-a fost dor de ea.

de astăzi sunt iarăși acasă, am reumplut stilourile cu cerneală și mi-am pus aproape caietele pentru povești. de astăzi tăcerea mea se stinge, după ce mi-am adăpat sufletul cu prima vacanță a verii și vă spun doar atât: vara mea a început! așa cum trebuia.

Γερακινή ευχαριστώ!

10 thoughts on “din vacanţă”

  1. pisoi
    Bine te-ai ritornerat, desi stiu sigur ca ai fi vrut sa mai ramii. Grecia alb-albastra, mult mi-a mai placut si mie, dar n-as putea sa spun de ce. Si asta-i paradoxul. Teren pietros, arid si cu o vegetatie saracacioasa, de Creta vorbesc. Cu toate astea, m-as intoarce miine. Si nu cred ca-i din pricina de mare, soare si maslini, ci din motive de oameni si de modul in care inteleg sa-si traiasca viata. Alb-albastrul zilelor si curatenia localnicilor ma linistea, dupa fiecare seara de nebunii, cu bautura, cu sirtakiuri, printre flacari si cioburi, cu mincaruri gustoase, intr-o atmosfera totala de “who cares?”

  2. Psi, mi-ai lipsit happy
    Ca sa vezi, n-am vizitat niciodata Grecia si nici nu mi-am dorit. Dar acum, citind ce ai scris tu, parca, parca s-a itit un dor de duca happy

  3. Bun venit, dragă Psi! Ce frumos că ai petrecut în Grecia acest început de vară. Sunt sigur că ne vei povesti atâtea lucruri frumoase. Deja am şi fugit cu gândul la impresiile de acum câţiva ani, când m-am preumblat pe meleaguri elene. Ai amintit bunătăţile de acolo, dar vezi că ai omis celebrul….uzo! Fără să guşti aşa ceva în Greica, nici nu se poate!
    Îţi doresc o duminică minunată şi mult spor pentru tine şi stilourile gata pregătite să aştearnă noi poveşti!

  4. …Tu ai avut noroc ! De vreme buna. Pentru mine, insorita Italie, ramane o himera sau ceva in genul Coloanei Infinite: ploaie, soare, ploaie soare si tot asa, timp de 12 zile…

Comments are closed.

error: Content is protected !!