acest post nu este dedicat lui noiembrie 2010, pe care l-am traversat deja preţ de-o treime şi de la care eu mai aştept încă multe, unele deja atent planificate, altele abia răsărite pe marginea unei idei.
mă gândesc însă la alte luni de noiembrie, din alţi ani, mai fragezi, sau alţii, mai lini. acele luni de noiembrie în care zăpada ne zâmbea deja la ferestre şi scriam primele mele scrisori pentru moş crăciun (am fost întotdeauna organizată). mama mi le-a păstrat pe toate şi, chiar de n-ar fi fost aşa, îmi amintesc că în toţi acei ani în care am fost doar o fetiţă naivă, nu am cerut decât o singură dată o păpuşă, o anume păpuşă, pe care însă nu am primit-o niciodată.
îmi amintesc de un noiembrie în care, tânără fată fiind m-am îndrăgostit nebuneşte de un băiat înalt, cu părul lung. eu eram pe-atunci ca un fluture alb, căutând lumina, abia ieşit din cocon şi neînvăţat cu zborul, el era el, ireal. şi din intensitatea întâlnirii de o clipă nu au rămas astăzi decât amintiri dantelate despre fiori şi stângăcii pe care, de mi-ar fi dat, le-aş repeta din nou.
tot noiembrie era atunci când l-am întâlnit pe cel care astăzi îmi este alături, omul cu care merg de mână prin lume. un pariu pe care el l-a făcut cu prietenii lui. un pariu pe care eu l-am făcut cu prietenele mele de atunci. amândoi am pierdut şi amândoi am câştigat. 
ops:
într-un alt noiembrie aveam să-l întâlnesc pe cel care avea să răspundă la întrebarea mea cea nerostită, din spatele ochelarilor mei. şi-aveam să pornesc, aveam să-l urmez, folosindu-mi inima, pe drumul a cărui sete este de nestins, drumul şi singurătatea trainerului care, după ce străluceşte ca un magician o zi întreagă, la finele ei este asemeni unui clovn de cârpe, stors de ultima vlagă.
şi îmi mai amintesc de un noiembrie magic, cel mai frumos noiembrie al vieţii mele, petrecut la cheile râşnoavei, acolo unde cronicile din narnia s-au rescris cu aceleaşi personaje, dar cu alţi actori, nişte oameni deosebiţi şi dragi, care m-au lăsat să le sădesc în inimă trandafirul cunoaşterii, care m-au lăsat să le fiu, în toate acele trei săptămâni, aslan, acel leu mare şi special, care ştie să şi moară dacă trebuie, ştie să învie. eroul meu favorit. şi, cum nimic nu este întâmplare, la finele unei astfel de sesiuni, pe când clovnul îşi dădea jos masca zâmbitoare, am întâlnit-o pentru prima oară pe ea.
astăzi am primit un telefon de la un fost coleg cu care am rescris narnia pe suflet. văzuse iarăşi filmul şi m-a sunat să îmi spună că, deşi nu ne-am mai văzut de atunci, se gândeşte la mine. zilele trecute, un alt erou din narnia sufletului meu m-a sunat să mă întrebe dacă nu mai vreau să fiu o dată aslan. şi mă aştept să mai primesc telefoane, voi da eu însămi unele, pentru că îmi este încă dor de toţi cei care au fost cu mine atunci când am deschis acel dulap.
acestea sunt amintirile mele din noiembrie. ale voastre care sunt?
2 noiembrie este cea mai importanta zi din viata mea.
nu pot intra in foarte multe amanunte, sunt detalii extrem de personale.
noiembrie si martie au fost lunile care mi-au schimbat viata. aproximativ la egala distanta de limita unui an, o rascolire a normalitatilor.
Noiembrie al meu este magic!
Multe aniversări, o efervescenţă de pregătiri pentru luna cadourilor, o atmosferă gotică, încărcată de ceţuri şi mister.
Iubesc luna noiembrie!
frumoasa poza,frumoase amintiri!
eu nu am structurate momentele placute pe luni sau ani. iar cele neplacute incerc sa le las acolo unde sunt, ingropate adanc si la loc sigur
Eu am doi pici nascuti in noiembrie. Cristi a venit odata cu peima zapada din 2001 iar Danut intr-o zi cu soare in 2005.
Am vazut si eu filmul Cronicile din Narnia. Noiembrie e luna in care am sarutat-o prima oara.
amintiri,amintiri…ce-i drept placute!
@ to all
ultimul noiembrie
atunci, in noiembrie, au murit toti dromaderii.
nu te mai calareau insistent,
nu-i mai purtai in spate
ca pe niste aripi de planeta in eruptie.
in noiembrie, calare, in spinare,
ti-a explodat cocoasa si ai devenit drept.
lin, frumos de pica de pe cer imaginatia fetelor;
numaram pe nodurile pumnului lunile;
aflat intr-o cavitate statea ca argintul viu, obosit, noiembrie-
facand o reverenta pe marginea potecii metaforelor
lui din lumina de lupanar.
incercanat, noiembrie genera halucinatia propriului pas.
in noiembrie misunau alt fel de clipe,
alt fel de margini,
alt fel de scheleti de frunza,
alte si alte moaste;
sperantele se reconturau din floare uscata in bulb de nea
in forma de pahar plin
din care iesea ca fluxul un spin de frig.
inainte si dupa noiembrie parea sa nu mai fie nimic
in afara de consecintele lui;
o desirare dintr-un ghem de aghiazma.
lunile se cuibareau la pieptul tau tuberculos,
la subratul tau sudoripar,
la fruntea ta ridata ca scoarta unui cutremur,
peste crestetul tau lucios;
anul se cuibarea in diploma scortoasa
in care tineai toate etatile.
iubitele si iubitii,
intr-o maligna bisexualitate diavoleasca,
erau rastigniti pe o spirala
Intr-o fiire complicata.
in ultimul noiembrie ne vom casatori dementi
cu amintiri sterse.
Multumesc! A fost si ziua lui Cristi, acum pe 9 noiembrie.
pisi,
mi-a iesit bine “ultimul noiembrie”
even thou l-am scris deschizand si inchizand blogul in cateva minute. 11.
ianuarie
despre tine, ianuarie, se pot spune multe:
ca esti o banala luna,
ca esti un bou de gheata,
ca esti cea mai prostolana si saraca luna
dintr-un sir ruinandu-se temeinic.
respiri vandalismul tuturor lunilor
prin nasul tau, ianus bifrons !
esti cel mai tanar erudit dintre toti eruditii
si cel mai batran tanar.
esti primul tanar care a albit inainte de a
ii creste par,
primul blond dintre toti brunetii,
primul ochi alb, cu juramant de neumbre facut,
dintre toti cei 12 baieti de planeta.
ai terminat oxford sau o agora impleticita
si esti baut band direct din primul graal, bachus.
maternitatea ta este una din care,
in ciuda aerului avorton,
se naste ceva.
se naste un varsator,
un rac,
un capricorn,
un pan poarta cerului,
coeli esti si pribeag in deces.
cu tine, ianus, am facut primul amor alb.
Noiembrie este si pentru mine special! şi am să intru în amănunte şi-am să-ţi spun şi de ce: mama, frate-miu şi cea mai bună prietenă a mea (unica, de altfel) sunt născuţi în noiembrie
Iar apropo de noiembrie actual, ce să zic? eu n-am mai văzut primăvară în noiembrie! 
te pup dulce şi-ţi doresc un sfârşit de săptămână frumos de tot!
pisi, 11 minute fac cinste oricarui barbat
)
sa nu mai fim falsi si sa ne laudam cu ore!
in fiecare luna ne trezesc diferite amintiri ale aceiasi luni dar in ani din urma,foarte bun acest articol.