per fumio

apa de colonie (4711 jean marie farina)

astă seară vorbim despre o apă de koln, sau apa de colonie. pentru că citisem astă seară la ioana despre recenta ei achiziție galliano (nu uitați despre concursul celor trei parfumuri, da?, e deschis până pe 31 august, apoi alegem). postare la finalul căreia ne întreba ce parfumuri purtăm vara, mi-am amintit că acum cinci ani, scriam despre apa de colonie pe care o primisem în dar de la prietena mea cristina. una dintre multele scrieri apărute în altă parte decât aici și pe care mi-am promis să o aduc acum, acasă. o apă de colonie pe care găsiți de o vreme și prin parfumeriile online de la noi, chiar la costuri deloc piperate.

de o concentraţie mai redusă decât apa de parfum sau cea de toaletă şi intrată oarecum într-un con de umbră astăzi, fiind mai puţin căutată decât surorile sale şi folosită mai mult de bărbaţi decât de femei, apa de colonie și-a primit numele actual de la celebra kölnisch wasser, parfum creat de jean marie farina în anul 1709, pe vremea când locuia la köln şi care se mai produce şi astăzi, după aceeaşi veche reţetă de acum trei sute de ani. o aqua admirabilis a cărui nume a fost preluat după denumirea latină a oraşului şi care avea să-i aducă celebritatea parfumierului italian, care va deveni furnizorul brevetat al lui napoleon şi la invitaţia căruia îşi va deschide un magazin la paris, de unde împăratul va fi fost în permanenţă aprovizionat, ştiut fiind faptul că folosea zilnic sticle întregi, mai exact cam opt litri de acqua mirabilis pe lună.
apa de colonie avea însă la vremea respectivă o cu totul altă concentraţie, fiind mai aproape de ceea ce astăzi numim apă de toaletă, folosită deopotrivă de bărbaţi şi femei, cunoştea o diversitate întreagă de utilizări derivând din funcţia medicală a parfumului: în apa de baie, amestecată cu vin, pentru clismă, injectată în venă sau ca apă de gură. dar apa de colonie cu scop terapeutic apăruse de fapt cu mult mai devreme, în anul 1370, când arnauld de villeneuve a creat ceea ce astăzi numim primul parfum pe suport alcoolic, eau de la reigne d’hongrie , pe care o mai puteţi găsi şi astăzi la fragonard.
legenda spune că această „apă a reginei ungariei” a fost creată pentru a-i ajuta reginei să îl seducă pe mai tânărul rege polon, cu care de altfel s-a şi căsătorit, dar adevărul este că acest alcoolat cu rozmarin, mentă, cimbru şi bergamotă era folosit în primul rând pentru tratarea migrenelor şi o regăsim peste ani, în secolul XVII la curtea lui carol V şi a lui ludovic XIV, în tratarea febrei, a palpitaţiilor inimii, a durerilor abdominale şi a reumatismului.
apele terapeutice pe bază de alcool şi mirodenii, la care se adăugau flori, erau realizate de călugării care cunoşteau proprietăţile curative ale plantelor şi aşa au rămas în istorie eau des carmes – apa de melissa- creată în anul 1379 la mănăstirea carmelitelor, eau d’ange numită şi apa portugheză sau eau d’orsay. de altfel cea mai veche farmacie italiană, ce a aparţinut călugărilor dominicani din florenţa, santa maria novella (1612) a produs pentru caterina de medici aqua di colonia pe bază de flori albe, mirodenii exotice şi citrice. santa maria novella mai există şi astăzi, produce parfumuri, iar dintre apele sale mai recente putem aminti aqua di colonia russa (1913) sau melagrano (1965) ultima pe bază de rodie.
revenind la jean marie farina, acesta a lăsat istoriei un celebru catalog în care putem găsi şi alte ape parfumate, inspirate după celebrităţile vremii: eau royale, eau des bourbons, eau de louis XVIII, extrait de prince poniatovsky, eau de frederic roi de prussie sau apreciatele eau des fraises şi lait virginal, cele în care se îmbăiau frumoasele doamne de recamier şi de tallien, dar niciuna dintre acestea nu a avut succesul lui eau de cologne: în 1865 existau nu mai puţin de 39 de societăţi farina la paris şi în total 114 ce îşi revendicau dreptul de folosire a acestui nume.
magazinul farina din paris a intrat în anul 1832 în proprietatea societăţii roger & gallet, iar eau de cologne farina extra vieille se mai găseşte şi astăzi pe rafturile lor. la köln, frederic mullhens a pierdut dreptul de folosire a numelui farina în justiţie, dar apa de köln se mai fabrică şi astăzi sub numele de 4711 kölnisch wasser (laboratorul lui farina se afla pe glockengasse la acest număr) şi chiar dacă nu se mai vinde în celebrele sticle în formă de pară din cristal baccarat, se bucură şi astăzi de succes în sticla molanus pe care se recunoaște originalul după floarea roșie de lalea.
amintind de o dimineaţă de primăvară italiană, de narcise de munte şi de floarea de portocal udată de stropii de ploaie, aşa cum îi scria marele parfumier fratelui său, parfumul se deschide cu note proaspete de bergamot, lămâie, neroli şi petit grain; miezul este floral, cu rozmarin, trandafir, narcise şi garoafe, iar baza este proaspătă, cu o urmă de mosc. este o apă de colonie destinată atât femeilor, cât şi bărbaţilor care se bucură şi astăzi de abilitatea lui jean marie farina de a produce un parfum constant omogen prin alăturarea mai multor esenţe unice.

o dimineaţă de primăvară italiană, amintind de floarea de portocal sub stropii de ploaie ori de narcisa albind piscurile mă învăluie de câte ori deschid flaconul de kölnisch wasser. și  zâmbesc dintr-un zvon parfumat, vechi de trei sute de ani. undeva la köln, în mica fabrică ce poartă însemnul lalelei roșii, johann maria farina, cel de-al cincelea strănepot al parfumierului duce povestea mai departe. în muzeul care se poate vizita, se găsesc documente vechi de trei sute de ani dar și prima instalație de distilare la care probabil s-a născut acest parfum, iar la vechea adresă de pe glockengasse numărul 4711, pentru turiștii curioși se găsește un magazin de prezentare, pe locul unde, cel puțin așa spune istoria, wilhelm mulhlens ar fi produs apa de colonie după o rețetă primită în dar cu ocazia nunții de la un călugăr. după numeroase litigii cu urmașii familiei farina, mulhens pierde însă dreptul de a folosi numele celui care a creat această apă de toaletă, mai aproape de vremurile noastre ea trecând sub umbrela wella și apoi a celor de la procter & gamble care, în 2006, au decis vinderea mărcii 4711 care apare acum sub numele maurer & wirtz. povestea merge însă mai departe iar eu mă bucur de această apă mai cu seamă vara, poate și pentru că este o compoziție cu longevitate moderată, un siaj mai degrabă delicat, numai bun pentru acest anotimp.

și că tot ziceam de concurs, la 1 septembrie toate cele trei parfumuri puse la bătaie și care vor ajunge la voi, se potrivesc foarte bine cu toamna.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

10 thoughts on “apa de colonie (4711 jean marie farina)

  1. Nu m-a dat pe spate mirosul, dar mi-a plăcut la nebunie designul de pe sticlă. A fost, cred, primul meu parfum. Îl primisem din Germania (motiv în plus să îmi fie și mai valoros) și pe vremea aceea nu știam că parfumul este ceva atât de personal că nu poți să faci cadou unul, pentru că nu ai de unde să știi ce anume place persoanei cadorisite. Dar eu îl primisem și îl priveam ca pe ceva de mare preț. Aveam vreo treisprezece ani.
    Acum nu doar că mi-ai reîmprospătat amintiri demult pierdute, dar am fost din nou fascinată, de data aceasta de povestea parfumului.

  2. Nu mă pricep la parfumuri. Citesc astfel de bucurii, de descrieri de parcă toate miresmele pământului sau măcar unele dintre ele s-au adunat în cuvinte, de astă dată, cât să ne facă să simțim ceva din tot ce altul știe. Uit repede totul și devin mută de admirație când văd avalanșa de amănunte când pentru mine poate fi doar….un alt parfum.

    Doar că, întâmplător sau nu, aceste sticluțe cu 4711 erau cele pe care mi le îndesa în geantă o săsoaică, pe când aveam 19-20 de ani. Avea baia plină cu astfel de esențe și nu mă simțeam deloc privilegiata. De atunci, nu m-am mai intalnit cu acest elixir, cum tot de atunci nu am mai văzut-o vreodata pe cea care mi-a fost alături intr-un moment extrem de delicat, al vietii mele.

    Ai venit tu și m-ai tulburat puțin. Am revăzut acele clipe de nesiguranță și iubire cruda. Azi imi doresc sa-i simt din nou notele de care spui. Si multumesc ca ai aceasta pasiune. Te imbratisez cu drag.

  3. Nu ştiu exact cum miroase, chiar dacă ai dat toate detaliile aici, dar pot doar să-mi imaginez o dimineaţă de primăvară italiană cu un pisic ce zburdă vesel pe un pervaz, toate acestea fiind suficiente pentru o zi liniştită şi înmiresmată. happy

  4. ooo, frumoasă amintire, chiar dacă cu iz de tristețe în ea, adriana. da, săsoaicele care aveau rude în germania se puteau delecta cu minunea asta într-o vreme în care noi, celelalte, ne bucuram de apa de lavandă miraj și cam atât. te aștept la concurs? happy

  5. e frumoasă, dana. eu o percep chiar discretă și cred că se potrivește cu firea ta cuminte. happy am să-ți arăt când ne vom revedea, bine?

  6. La urmatorul concurs, cu siguranta. Sau cine stie? Poate e cazul sa scot nasul din coltul meu cu singuratate…autoimpusa. Din nou, am tristeti care ma apasa, desi, personal, noi suntem bine. Noroc cu Fifi, pisica clopotel, care a reusit sa aduca lucruri ca de casmir, cu moliciunea ei de bebelusa pisiceasca. O minune…

Comments are closed.