sărbători de suflet

douăzeci de zâmbete de porţelan

de vreo douăzeci de ani îți spun că da…

și îți mulțumesc.

poveste:

se întâmpla în urmă cu 20 de ani. da, mă uit în urmă şi mă prinde aşa un amestec de râs şi de plâns, laolaltă: când o fi trecut atâta timp?

ştiu că ştiţi, da vă mai spun o dată că nu sunt romantică, motiv pentru care nici în ziua aceea nu am fost, deşi s-ar fi cuvenit, în bunele tradiţii, ceva mai multă emoţie şi un chip de căprioară cu botul umed de zăpadă. ei bine, n-au fost nici emoţii şi nici leşinuri artistice, nu mi-a călcat nimeni coada voalul, pentru că am refuzat categoric să port draperie pe cap, nu au fost sute de fotografii în care să zâmbim zaharos, petale smulse din bieţii trandafiri şi porumbei jumuliţi în zbaterea eliberării lor. nu a fost rochie cu globuri şi ciucuri şi nici tort cât mine de înalt şi scene lacrimogenoase cu fata mamii care intră în rându lumii.

dar a fost…. un herpes mare pe gură, apărut taman cu vreo două zile înaite de “the day”, motiv pentru care nici mama fondului de ten şi nici untura de câine numită ruj nu au reuşit să îl alunge într-o părelnică uitare. a fost o căldură îngrozitoare, o coafură care m-a isterizat pentru că nu-s piretenă cu fixativul şi chestiile acestea girlish şi o mulţume de chipuri pe care nici astăzi nu le cunosc deşi zice lumea că am fi ceva neamuri, un nesfârşit şi obositor dans al pupăturilor şi îmbrăţişărilor şi spaima întregului alai când au constatat cu stupoare că au uitat mireasa în colţul primăriei, păzitor alb şi tăcut al coşurilor de flori.

şi am spus “da” la ora 11.54, atât de anemic încât nici eu nu m-am auzit, probabil că de foame. şi au trecut de atunci 20 de ani. groaznic de obositoare zi!

nu, nu sărbătoresc nimic astăzi ci mai degrabă plâng grăbirea acestui timp. când o fi trecut?

ce a fost cu adevărat frumos? he, he… chipul lui. chipul lui care şi astăzi se luminează la fel când mă vede ciufulită, furioasă, uitucă, cu nasul în hârtii, uitând cu nonşalanţă să cumpăr ceva, adormită, repezită, plictisită, obosită sau… înfiptă pe bloguri cu căştile în urechi.

şi vă mulţumesc frumos pentru că NU ne uraţi nimic astăzi…pentru că suntem fragili ca două zâmbete de  de porţelan! big grin

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

52 thoughts on “douăzeci de zâmbete de porţelan

  1. hehe…cum mi te-am ghicit la poemu’ comunitar! happybine, mai puţin partea de final, că în cazul de faţă, fără perdea ţi-o spui, scriitoru’ e la purtător, nu lăsăm viaţa să devină scriitoru’ anonim….nu vă urez nimic, decât poate un fir întins de argint, perlă, coral, rubin, safir, aur, smarald, diamant, alabastru, şi platină!

  2. pffff..mi s-aampleticit limba de emoţie…acolo unde o să vezi că am ţesut “l” înainte de “e” nu înainte de “a”, să-l ignori, mireasă fără perdea ce-mi eşti. laughing

  3. Iată una dintre poveştile care nu vor fi trecute în cartea de istorie, fiindcă e prea frumoasă, prea adevărată şi lumea ar putea lua exemplu.

    Şi n-am să vă urez nimic, ci doar vă doresc o viaţă în tandem la fel de frumoasă şi echilibrată, iar cînd va fi să fie, peste mulţi mulţi ani, atunci să fie să plecaţi împreună, ca nicunul să nu sufere nici măcar o secundă în plus durerea despărţirii.

  4. 20 de ani – nunta de portelan
    21 de ani – nunta de opal
    22 de ani – nunta de bronz
    23 de ani – nunta de beril
    24 de ani – nunta de satin
    25 de ani – nunta de argint
    26 de ani – nunta de jad
    27 de ani – nunta de acaju
    28 de ani – nunta de nichel
    29 de ani – nunta de catifea
    30 de ani – nunta de perle
    31 de ani – nunta de marochin
    32 de ani – nunta de cupru
    33 de ani – nunta de porfir
    34 de ani – nunta de ambra
    35 de ani – nunta de coral
    36 de ani – nunta de smarald
    37 de ani – nunta de hartie
    38 de ani – nunta de mercur
    39 de ani – nunta de crep
    40 de ani – nunta de rubin
    41 de ani – nunta de fier
    42 de ani – nunta de sidef
    43 de ani – nunta de flanel
    44 de ani – nunta de topaz
    45 de ani – nunta de platina
    46 de ani – nunta de lavanda
    47 de ani – nunta de casmir
    48 de ani – nunta de ametist
    49 de ani – nunta de cedru
    50 de ani – nunta de aur
    60 de ani – nunta de diamant
    70 de ani – nunta de argint aurit
    75 de ani – nunta de alabastru
    80 de ani – nunta de stejar

    Nu vă urez nimic, dar sper c-o să scrii cândva, pe blogul ăsta sau pe altul, şi despre nişte zâmbete de stejar, sau măcar de alabastru! happy

  5. drugwash, simt că orice ţi-aş răspunde ar suna cumva lemnos… relaţiile sunt un soi de echilibristică, de concesii, de întâmplări… şi de un dram de noroc. frumoasă-ţi dorinţa şi mulţumesc de ea. am văzut despărţirea în ochii bunicilor mei, după 60 şi ceva de ani şi ştiu… prea bine ştiu…

  6. alabastru, vero? :yahoo: nu-i cam mult? ştii ce sper eu? ca blogul ăsta să rămână mult timp… să curgă cuvintele.

  7. sa nu va doresc nimic in scris ,vrei sa zici! in gand, draga psic! gandul a luat-o inainte cu urarile, inainte sa ajung eu la finalul frumoasei tale povesti! happy

  8. nu urez nimic pentru că aveţi: iubire şi înţelegere. dacă nu le-aţi avea, aş vrea să am puterea să vi le dăruiesc. happy

  9. Hehehe, ce fain, ce fain! Ce mă bucur c-am ajuns aici, de bună dimi! Nu vă doresc sau urez nimic, dacă nu vrei, da’ ne doresc nouă, care mintenaş facem 9 ani, să ajungem ca voi! Am scris şi eu, pe fostul blog ceva despre asta, va trebui să import, că mi s-a făcut dor! laughing

  10. M-am regasit in povestea ta (mai putin faza cu herpesul…am ratat-o happy. Doamne cat de adevarat…..
    Pisi, nu iti doresc decat sa i se lumineze chipul in ochii tai la fel, vreme de cat mai multi, multi ani!

  11. ana, ştim amândouă că tu n-ai stat în colţul primăriei ca mine! 😆 un zâmbet de drag ţie şi un gând bun pentru aşteptatul meu nepoţel… darul… :heart:

  12. He, he, te “minunezi” la 20? 😆 Şi fără urări?
    Ei, dacă-i pe-aşa, îmi urez mie să văd cum ai să te “minunezi”, numărându-ţi zâmbetele, când o să treci de 30, ca mine! big grin

  13. happy eu știam că rujul se face din untură de șobolan. Ce destin, să ajungi pe buzele tuturor femeilor laughing
    Deci da, fără urări! happy

  14. lasă psi, lasă, nu mă mai învăţa tu pe mine că nu trebuie să vă urez nimic. dacă veţi sughiţa diseară, să ştiţi că tocmai am închinat o cupă de vin bun în sănătatea voastră iar de nu veţi sughiţa, să ştiţi că tot o să vă menesc în continuare, cale lungă. noi am ajuns la smarald şi ne-am bucurat de fiecare aniversare, ca de prima. să fiţi sănătoşi, voioşi şi să vă iubiţi cum ştiţi voi, mai bine! ţuc şi hug. happy

  15. ei, pe mine, sa stii, nu mai convins ca nu esti romantica! adevarat , romantizmul tau e mai deosebit, dar cine-a spus ca romantizmul consta in dulcegarii, si alte chestii siropase?… romantizmul e un fel de a simti mai deosebit si poate esi din cliseele care se iau drept model…
    unele scrieri ale tale au atata zbor, dor, vis si inaltare in ele!- oare asta nu-i romantism?… ca-i altfel exprimat, ma rog, cine are de vazut – vede winking
    si – da, nu va urez nimic… ce-as mai putea eu sa sa zic, cand dumnezeu v-a dat ce-i mai important pentru un cuplu? doar pot in gand sa-l rog pe bunul dumnezeu sa va tina cat mai mult posibil legati cu acelas fir in aceasta poveste frumoasa a voastra…
    mi se insenineaza pe suflet cand povestesti asa…

  16. tibi… niciodată nu voi putea să aduc spre tine binele pe care eu îl primesc de la tine iar şi iar. îţi mulţumesc cum ştiu eu mai bine: miau! ştiu, ştiu ce te-ar bucura cel mai mult să primeşti de la mine. şi va fi, chiar dacă nu ştiu când, cum…

  17. să dansăm dară, draga mea. happy şi să ai la rându-ţi parte de ani frumoşi şi buni alături de cel drag şi de fetele tale frumoase!

  18. altcersenin, sensibilitatea mea acută nu are nimic romantic în ea, eu ştiu. dar… hai să fie pe sufletu-ţi astăzi! senin de la mine să te ajungă mereu!

  19. Psi frumos, las si eu gand bun voua happy

    Stii la ce ma gandesc acuma ? Exista oare in lumea asta mare oameni ce-au ajuns colo asa, la umbra stejarului ? 80 de ani mi se par o eternitate. Adica 80 de ani petrecuti impreuna si nu in virutea inertiei. Neaparat trebuie sa ma cuget la asta happy

  20. lotusica, vreo 63 au împărţit cu bune şi rele bunicii mei. de 80 nu am auzit de la nimeni… nu ştiu cum o fi! happy

  21. Ce frumos… 20 de ani de impartasire a zambetelor voastre. Nu pot sa nu va urez la cat mai multi inainte.

  22. La mulţi ani buni şi fericiţi, dragă Psi! Ai un umor teribil. N-am citit vreodată o descriere mai faină a acestei zile pe care unii o văd extraordinară, mai puţin “protagoniştii”, nevoiţi să treacă printr-atâtea peripeţii. Mi-a plăcut rău de tot faza cu mireasa uitată la primărie şi cu herpesul rebel. big grin Eşti nemaipomenită!
    Numai bine vă doresc din inimă! Să rămâneţi aşa cum ştiţi voi cel mai bine! happy

  23. scrierea ta, care exprima lucrurile asa cum au fost si sunt, fara fir de aur. ce rost ar avea sa incerci sa faci aur din aur..?

  24. eo, mi se pare o imensă minciună să spui că “cea mai frumoasă zi” din viaţa unui om este tocmai ziua care îî aparţine cel mai puţin. so… happy

Comments are closed.