brașov, din căldarea de lumină: cibo o poveste din ciocolată uitată

cibo. o poveste despre ciocolata uitată a brașovului, despre fabrica astăzi dispărută, în care toți copiii visam că vor ajunge cândva, în vizită, ca să vedem cum se face și să mâncăm ciocolată pe săturate. cibo: ciocolată cu cremă de lămâie sau gutui, celebra ciocolată pitic, cu lapte, miraculoasele bomboane și, ani buni, bomboanele de pom din fondant alb pe care le puneam în brazii de crăciun (și pe care le păstram ca pe globuri, de la un an la celălalt). cibo, amintiri din orașul de ieri, cu gust de copilărie… și de ciocolată. brașov, din căldarea de lumină.

despre istoria ciocolatei în brașov, s-ar putea scrie multe. cine a fost vreodată în vizită la sași, știe deja că ciocolata este un ingredient des întâlnit în deserturile lor, în celebrele torte cu nume atât de speciale: sacher, pădurea neagră… așa încât, pe la începuturile secolului XIX, erau la mare căutare în corona bolțile negustorilor greci, care aduceau de departe mirodenii și ciocolată. ba încă, exista prin brașov un cofetar celebru, josef montaldo, principalul furnizor de prăjituri pentru marile festivaluri ale coronei, a cărui casă, situată pe purzengasse (ulița căldărarilor, actualmente pietonala republicii) la numărul 14, era numită tortenhauss bekannt (casa cu torte).  alături de montaldo, despre care se spunea că seamănă cu napoleon al treilea, mai existau în piața mare a coronei, două alte băcănii cunoscute pentru cofeturi: la împăratul turcesc și la leii albi, cea din urmă aparținând familiei hesshaimer, cei care, prin 1891, îi regăsim ca acționari ai primei fabrici de produse zaharoase din transilvania.

în urmă cu 126 de ani, se năștea în brașov, dincolo de zidurile coronei, prin blumăna mai exact, fabrica tiess & seidel. mai întâi sub forma unui mic atelier, fabrica devine atât de cunoscută încât este vizitată la 1900 de către regina maria.  extins și modernizat în anul 1921, micul atelier devine producător de 1021 tone de ciocolată, iar fabrica își va lua numele de hess, existând în corona concomitent cu fabrica fraților stollwerck  (înființată la koln, aceasta avea fabrici în viena, bratislava, berlin, londra și chiar stanford, pe continentul american, fiind ceea ce astăzi numim o multinațională) care se găsea pe strada lungă. la hess lucrau înaintea celui de-al doilea război mondial peste 250 de angajați și printre cele 1000 de sortimente de dulciuri existau așa numitele novitas, mici statuete din ciocolată, delicate, trase într-un strat de ceară pentru a se păstra ciocolata mai mult timp și pe care le puteai confunda cu bibelourile de sevres.

după terminarea celui de-al doilea război mondial, fabrica hess este naționalizată și pentru o bună perioadă funcționează sub numele dezrobirea, producând mai departe bonboane și ciocolată. pe aceeași stradă alexandru ioan cuza, la numărul trei. după alți 12 ani, fabrica își schimbă din nou numele, devenint celebra cibo (ciocolată-bomboane), fabrica pe al cărei perete era pictat un copil bucuros de dulciurile sale. un nou nume pentru povestea ciocolatei brașovene apare în anii 1990 și este poiana, însă pentru scurt timp, suficient însă pentru lansarea ciocolatei poiana și silvana, a bomboanelor suchardine, sugus, smash. în 1994 fabrica trece în proprietatea krafts food fiind denumită după noul proprietar, care însă, în anul 2009 s-a retras de pe piața românească, mutând producția de ciocolată în bulgaria.

astăzi, pe strada alexandru ioan cuza din brașov, nu mai există nimic să ne amintească de prima fabrică de ciocolată din transilvania, de rețetele vechi ale maistrului bombonier johann paukovitsch, de copiii care veneau în vizită, cu școala, doar ca să vadă cum se face ciocolata.  vechea fabrică a fost demolată pentru a face loc unui hotel și probabil vreunui magazin.

rămân amintiri și povești, unele pe care le puteți găsi până la sfârșitul acestei luni la muzeul civilizației urbane a brașovului numită „bonbons. chocolat. caramels. istoria ciocolatei la braşov”. amintiri din corona pe străzile căreia, odinioară, mirosul de cacao se ridica ademenitor… din căldarea de lumină.