pe talpa curcubeului mă leg,
printre culori pe care nu le ştie vântul,
alunecând
pe chei de gând
şi pe o rimă oarbă mă dezleg.
pe noapte jur,
pe felul meu sălbatic
şi-ascuns,
cu care-mi cresc pe suflet
sentinţele din verb,
precum un cerb
vegheat de blânda, taciturna lună,
în adăparea-i solitară:
cândva vom râde împreună.
şi pân-atunci eu tot adun
şi strig
din pumn de clipe îmi fac zid,
din setea mea îmi torn,
nebună,
un alt acoperiş pe lună.
pe talpa nopţilor te scriu
şi a cerneală mi-e rugina
când te iubesc ca ieri, ca mâine
şi când te cer pe totdeauna.
cu o sută de vorbe am legat un pumn de clipe pentru cea care ştie. un pumn de clipe numărând…. bătăile de inimă ale primăverilor noastre de ianuarie. din fiecare ianuarie.
https://www.youtube.com/watch?v=x1Dqpssksnw