apărută în urmă cu aproape doi ani, pe un alt site povestea unuia dintre cele mai frumoase parfumuri chanel este darul meu pentru toţi cei care mai cred în nuieluşa de argint a lui sân nicoară ori … îşi serbează onomastica.
vă invit astăzi să ne imaginăm o seară vătuită de iarnă, undeva la paris, la începutul secolulului trecut şi să privim împreună prin ferestrele luminate ale casei în care, din stradă se aude, în contrast cu liniştea nopţii, chemarea muzicii:
„far away, long ago
glowing dim as an ember,
things my heart used to know,
things it yearns to remember…
and a song someone sïngs
once upon a december..”
este, cu siguranţă aţi recunoscut, „once upon a december”, cântecul prin care micuţa prinţesă anastasia îşi amintea vremurile fericite alături de familia sa, este cântecul de jale al membrilor aristocraţiei ruse aflată în exil.
câteva perechi alunecă în dans, câţiva privesc de pe margine şi în ochii tuturor lucesc lacrimile şi dorul de o ţară pe care nu o vor mai revedea vreodată.
uşile mari ale sălii de bal se deschid şi pe ele intră, îmbrăcat în uniforma ţaristă, un bărbat înalt, frumos, elegant. abia ajuns la paris, după ce a reuşit să fugă din exilul unde fusese trimis de vărul său, ţarul nicolae, pentru participarea sa la asasinarea lui rasputin, îl recunoaştem pe marele duce dimitri pavlovici, unul dintre puţinii romanovi care au scăpat cu viaţă din masacrul bolşevic. el este cel care a inspirat parfumul despre care vom vorbi astăzi, un parfum ce evocă o iubire şi o legendă: cea a cizmelor ruseşti.
se spune că un luptător cazac, mergând prin nesfârşitele stepe, a avut ideea de a-şi freca cizmele cu coajă de mesteacăn, acest copac argintat şi solitar, pentru a le impermeabiliza, iar procedeul a fost preluat şi îmbogăţit apoi de tăbăcari, pielea folosită pentru hainele şi cizmele militare fiind tratată cu salcie, zadă şi plop şi apoi cu ulei de mesteacăn. la scurtă vreme cizmele cu acest miros specific au devenit un simbol al eleganţei şi virilităţii.
ne întoarcem însă în sala de bal, acolo unde prinţul vede în mulţime, printre figurile familiare, o tânără pe care nu o cunoaşte şi care se numeşte gabrielle. frumuseţea ei îl tulbură, doreşte să o cunoască şi, după ce formalităţile impuse de etichetă vor fi fost îndeplinite, o invită la dans. un vals ca un preludiu al unei poveşti de iubire ce este pe cale să se înfiripe între duce şi micuţa franţuzoaică cu ochi scânteietori. din povestea lor se va naşte un parfum, iar cel care l-a creat este chiar parfumierul ţarului, ernest beaux.
în realitate povestea nu s-a petrecut chiar aşa, iar cântecul, coloana sonoră a desenului animat anastasia, a fost compus în zilele noastre. cei doi s-au cunoscut însă la paris, acolo unde dimitri reuşeşte să ajungă, evadând din exil cu ajutorul britanicilor şi o cunoaşte pe coco (gabrielle) chanel, mai mare decât el cu 11 ani, prin intermediul surorii sale, maria, care colabora cu mademoiselle, prin firma sa specializată în mărgele şi broderii. dimitri şi maria au fost cei care i l-au prezentat pe ernest beaux, iar în anul lansării lui no.5, între coco şi dimitri a existat o poveste de iubire.
deşi de scurtă durată, cu siguranţă că această iubire şi-a lăsat amprenta asupra lui mademoiselle care îi va cere parfumierului să creeze un nou miros, care să evoce cizmele ruseşti, iar acesta îşi va înmuia încă o dată bagheta sa magică în recipientele secrete şi din amestecurile sale se va naşte celebrul cuir de russie, deschizătorul clasei de parfumuri tip cuir, aceste parfumuri abstracte, androgine, cerebrale şi deopotrivă carnale, amintind de pământ în note picante şi grele.
primele parfumuri tip piele rusească au apărut însă mult mai devreme, chiar jean marie farina a cochetat cu koelnisch juchten, parfum creat în 1709, în secolul xix casa piver a lansat al său cuir de russie, reeditat în anul 2003, iar aimé guerlain a creat în 1875 varianta sa proprie, mai puţin cunoscută astăzi şi care, se spune, nu captează atât de bine mirosul specific al celebrelor cizme, fiind mai degrabă un parfum tip chypre cu acord vetiver uscat şi muşchi de stejar.
parfumul lui ernest beaux a fost creat pentru o femeie uşor elitistă, de o distincţie naturală şi cu înclinaţie spre genul retro, un parfum al acelei femei care la începutul secolului xx şi-a permis libertatea de a fuma în public, gest emancipat şi deopotrivă scandalos.
notele de vârf ale parfumului se deschid cu flori de neroli şi bergamotă cu accente citrice, miezul este floral ierbos, cu iris şi garoafe în acord de trandafiri, iasomie, cedru şi vetiver, iar baza tipică acestui gen de parfumuri este un acord perfect, cald, între latura aromatică de tutun şi cea tip piele. nota de tutun este îmbogăţită de miere, prune şi cumarină pe un fond lichenos, adânc şi ascuns, iar nota de piele, creată în jurul uleiurilor volatile de mesteacăn este armonizată cu cedru, răşini şi scorţişoară, cu o latură profund animalică de castoreum uşor afumat, mosc, ambră şi civet.
destinat iniţial femeilor, cuir de russie a devenit în timp un accesoriu de care se bucură şi domnii, dintre cei şi cele care se spune că au purtat sau poartă acest parfum este katherine hepburn, marea actriţă americană sau mick jagger, solistul de la rolling stones şi îl amintim pe octavian coifan, singurul parfumier român membru al „société française des perfumeurs” şi care a declarat că acesta este parfumul pe care îl foloseşte de ani de zile.
recompus de către lacques polge în anul 1983, parfumul a fost relansat în formulă de apă de toaletă şi se găseşte în parfumeriile de lux, iar originalul îl putem admira la osmoteca de la versailles.
astăzi, la aproape un secol de la lansare, dacă prima imagine ce ne apare când rostim chanel 5 este cea a lui marylin monroe într-o rochie wiggle, cuir de russie este cu siguranţă imaginea lui marlene dietrich purtând un costum cu pantaloni şi o ţigară aprinsă în mână.
Nici nu e greu să îmi imaginez că e ger afară, numa’ ce am scos nasu’ pe geam şi nici n-am putut să respir, darămite să simt vreun parfum, da’ mai pe seară, la o Travkă promit să închid ochii şi să simt cuir de russie şi să cânt în gând “once upon in december”…am început de-acum, de fapt şi-o să cânt toată ziua şi toată seara.
“Sân” scriem, “sân” citim …
Despre ce era vorba-n postare ? În mod cu totul şi cu totul inexplicabil mi-o fugit mintea în altă parte …
sincer, nici eu nu prea ştiu despre ce e vorba în postare. eu încă mai privesc la ghetuţe… nimiiiic? niciun şoarec?
have fun… la concert!
rata, mulţămim! cum vezi, ţin cont de sugestia ta şi le readuc acasă. ce parfum foloseşti tu? uite că nu te-am întrebat niciodată…