de cealaltă parte

by

tu, cel atât de alb la chip,
aproape transparent,
aproape sălbatic,
leagă-ți, te rog, tropotul la ușă.
de cealaltă parte a lemnului
sunt numai eu.
tu, cel năvalnic,
cel înalt și albastru,
aproape pătimaș,
leagă-ți, te rog, șoaptele de poartă.
de cealaltă parte a vântului
sunt numai eu.
tu, cel care râzi cu tot chipul,
alungând orice spaimă din jur
și orice pudoare,
leagă-ți, te rog, privirile de fereastră.
de cealaltă parte a inimii
sunt numai eu.

nu-i așa că mă recunoști?

30 thoughts on “de cealaltă parte”

  10. alma, habar nu am ce am făcut de fapt. mă gândeam doar dacă să las sau nu de izbelişte locul… teribil mă ademeneşte ideea, teribil.

  14. Psi, sper să nu te superi… blushing De dimineață am citi la Alma un text. Acum nu că nu m-aș pricepe să îmbrac același gând în alte cuvinte (surprinzător, nici lene nu mi-i laughing dar mi se pare că în comentariul pe care i l-am lăsat ei am reușit să surprind destul de bine o idee altfel încâlcită. Așa că, cu scuzele de rigoare, am să iau acel comentariu cu copy/paste și am să îl pun și aici. Deci :
    „Știi ce mă enervează pe mine acum ? Mă enervează că sunt unele bloguri, printre care și al tău, pe care scriitura este uneori încărcată de înțelesuri. Bi, tri, quadro sau naiba știe câte-or fi, sensuală. Și senzuală. Și eu, individualist în aceeași măsură în care sunt și haplea când e vorba de a-mi însuși ceva ce mi se oferă, mă grăbesc să-mi însușesc unul care să fie-al meu. Ș-apoi mi-i frică să-mi dau cu părerea, temător că nimeresc pe-alături și mă fac naibii de cacao. Dacă aș fi vreun critic celebru, nu m-aș teme să-mi fac cunoscută opinia. Fiindcă atunci toți, inclusiv autorul poate laughing , s-ar plia după părerea „profesionist” exprimată. Cum însă sunt departe de a fi așa ceva, uneori mă abțin să comentez deși îți citesc fiecare postare. De cele mai multe ori de două sau chiar de trei sau patru ori.”

  17. ioooi! eram pe blog la tine acuşi… laughing
    să mă supăr, dan? de ce? am înţeles ideea ta.
    acuma… pe de-o parte, recunosc că îmi plac comentariile care nu-s stereotipe,lemnoase, care scot din mine alte versuri ori alte idei. numai că nu cer. ştiu că treci pe aici. mă bucură când laşi un semn. şi înţeleg şi tăcerea.

  23. nu te cred! laughing chiar nu te cred.
    da reclamaţii despre claritate încă nu primisem. poate că a venit timpul… saaaau…. de ce să nu recunoaştem că poezia este o formă de sinceritate?

  24. tu cel cu soare pe glezne, pe aripi,
    lacrimi de icar desenate în ceară,
    leagă-ţi setea de libertate de vis
    de cealaltă parte a zborului
    suntem împreună. winking

  25. Ufff… nu am folosit messengerul niciodată… Habar nu am cu ce se mănâncă… Dar nu-i prea mare bai. Important e că s-a înțeles ceea ce, împleticit, am vrut să spun…

Comments are closed.

error: Content is protected !!