în ultimul deceniu al secolului trecut, pe când rafturile magazinelor noastre altă dată goale se umpleau şi se tot umpleau cu tot felul de produse neştiute multora dintre noi, iar marile magazine tip mall şi fiţe erau în faza de pionierat, printre primele parfumuri care au apărut la noi, cu reclamele lor cu tot, au fost parfumurile coty- chanson d’air, chanson d’ete, pret a porter, adidas, exclamation– parfumuri cuminţi, din clasa apelor de toaletă, extrem de accesibile ca şi preţ, deloc grele ca şi miros, înlocuind lipsa accesoriului înmiresmat, ori banalele sticluţe de apă de lavandă.
puţini au ştiut atunci, puţini ştiu şi astăzi cine a fost corsicanul contemporan cu aime guerlain, ernest daltroff (magicianul casei caron) sau ernest beaux (creatorul lui chanel 5).
rămas orfan de mic, pe numele său adevărat francois spoturno, pasionat de frumos şi lux, înzestrat cu un nas de excepţie, va cunoaşte primele taine ale parfumeriei de la un prieten farmacist. descendent al isabellei bonaparte (una din mătuşile lui napoleon- aşa cum el însuşi a declarat) va pleca la paris ca secretar, ajungând ca prin succesele sale să devină un parfumier cunoscut şi chiar mai mult, unul dintre cei mai bogaţi oameni din franţa, proprietar al celebrului ziar le figaro.
om de afaceri remarcabil, el a ştiut că pentru a avea succes, parfumul trebuie să fie prezentat într-o manieră aparte, motiv pentru care a colaborat cu baccarat şi lalique pentru flacoanele sale de cristal cu etichete pe care literele aurite erau ieşite în relief, adresându-se astfel clientelei de lux pentru care a mai avut ideea de set de parfum, acea cutie care să conţină pe lângă parfumul în sine, crema, săpunul şi pudra cu acelaşi miros. totodată el s-a orientat şi spre celelalte categorii sociale, oferindu-le parfumul în flacoane mai mici şi mai puţin preţioase şi cu preţuri accesibile.
imperiul imens pe care coty l-a creat, cu filiale în america şi chiar în românia, cu mii de oameni lucrând în le cite de parfum, l-a şi pierdut, în parte din cauza crash-ului de pe wall street din 1929, dar şi ca urmare a divorţului de soţia sa (căsătorită ulterior cu românul leon cotnăreanu, cel care a preluat afacerile pe care coty le-a cedat fiind în imposibilitatea achitării obligaţiilor de divorţ). coty inc. a fost ulterior vândută unei societăţi farmaceutice, iar actualmente este parte dintr-un concern german.
primul mare succes al casei, la rose jacqueminot, în anul 1904, parfum soliflor de trandafir, a fost lansat prin spargerea unui flacon în les grands magasins du louvre. flaconul din cristal de baccarat ascunde o compoziţie ce relevă latura cremoasă şi profundă a trandafirului de grasse, deschizăndu-se în note verzi de lavandă şi violete, pe un fond ambrat-moscat luminos. mirosul cald al trandafirului este susţinut de mirodenii ce-i amplifică latura picantă, cardamon şi nucşoară.
al doi-lea parfum coty, apărut în 1905, l’origan, a fost iniţiatorul clasei parfumurilor ambrat-floral-lemnoase, parfum ce debutează cu note proaspete de bergamot şi floare de portocal, îmbogăţite cu o tuşă picantă de piper şi coriandru. miezul său este un buchet floral de ylang-ylang, orhidee, iris, iasomie şi trandafir ce se prelungeşte, aşa cum se topeşte mierea în ceai, într-o bază pudrată, balsamică, dulce, de santal, cedru, mosc, vanilie şi ambră.
dar marele său succes este chypre, apărut în 1917, cel care a deschis linia parfumurilor cu notă de vârf citrică, miez floral şi bază lichenoasă, caldă, animalică. parfumul, în flaconul său de cristal, creat de lalique, debutează cu note proaspăt fructate de lămâie şi portocală, în acord cu floarea de bergamot, miezul este floral clasic, cu note de trandafir, iasomie, liliac, violete, ylang-ylang, iar baza este verde pământ, întunecată, cu licheni de stejar, cumarină, mosc ambră gri şi o notă tulburătoare de civet., cel despre care se spune că redă mirosul ultrafeminin. numele parfumului vine de la insula pe care, s-a născut zeiţa dragostei, venus.
în 1934 se stinge din viaţă cel care a fost unul dintre marile nume ale parfumeriei secolului trecut, un om care a clădit şi a pierdut un imperiu, cunoscut pentru viaţa sa libertină şi nenumăratele amante, pentru copii săi nelegitimi, dar şi pentru politica sa de extremă dreapta. legenda merge însă mai departe, cu fiecare flacon, cu fiecare mireasmă care, asemeni primului său parfum ne spune: “mamă, miroşi aşa de frumos!“
sursa foto: ancientpoint
Daa, da…cei mai vechi chiar că ştiu, că de-aia te-a invitat pisica lor pentru recenzie, psipsină!
Multe mulţumiri, psi!
ar trebui să readuc pasiunea unde-i este locul, alma, nu?
chiar nu ai de ce să… chiar nu ai de ce.
se face, rata! se face! am tot promis şi apoi am uitat, le scoatem de la naftalină toamna asta! promit!
dana, tocmai că nu am vrut să vă influenţez în niciun fel. concursul a scos şi rău, dar şi bine. important este ceea ce alegem noi să facem azi, mâine… desenăm de fapt amintiri.
Parfumuri am cam… până la pensie. Printre ele era cândva și un Coty, care mi-a plăcut tocmai prin lipsa lui de ostentație.
Se zice că atunci când simți parfumul cuiva, când îl sesizezi adică, persoana respectivă s-a dat deja cam mult cu el.
Multumim mult Camelia pentru acest articol atat de pretios
Am mai invatat si eu cate ceva
Uite aici un articol care e real, documentat si care stie ce spune.
Eu am reinventat basmul si povestea siropoasa (sau cel putin asa spune al meu).
Mulţumim psi!
Sărumâna!
slvc, chiar dacă ai până spre pensie, hai recunoaşte că nu ai rezista tentaţiei unui parfum de osmotecă, este? eu aşa păţesc mereu…
nasul meu distinge mai repede mirosul propriu, specific al omului şi abia apoi parfumul, dar ar fi o nerozie să spun că recunosc fix parfumul folosit, mai degrabă câteva componente, în genere cele care mie îmi plac mult sau le resping.
mereu învăţăm câte ceva, alina. mereu! uite, eu învăţ acum de la voi despre muncă, trudă, dezamăgire, bucurie…
andreea, este, dacă vrei, mai degrabă o ilustrare a celui care a fondat acest imperiu şi cam atât. seducţia nu în astfel de flacoane se scrie ci în basme şoptite!
Foarte interesant, Psi. Mi-ar place sa mai citesc astfel de povesti in jurul parfumurilor. Nu stiu cum e la altii, dar stiu ca eu retin mult mai usor anumite informatii daca am detalii particulare ( picanteriile intra tot aici
) ce functioneaza asemeni unor ancore.
o să mai citeşti, lotusica. o să mai citeşti. constat şi eu că prinsă în alte umbre am uitat de ce mi-e drag. ancorele de care spui le ador şi eu. de aceea le dăruiesc mai departe…
Doamne, cate lucruri nu stiam despre Coty. A fost un articol super!
whilst felt your perfumed presence, i thought of:
this was my act.
i pulled the silken curtain to stop watching the world’s deceitful refinements while the countdown was outrageously pointing its gun to my head.
“is there reason?”, i asked the air for as long as my miserable existence. the deceiving scenery was admirably luring, yet fragile, glamorous shiny loft. these fiends made of colorful sin fancied to be me and i fancied to become the lovely lie they were. we dreamt to be the other, we drunk each other, we ate each other, we loved each other, we danced, severally, the shadow of the other, and the audience resented us: no man should dance fiends! yet we held each other, despite the innuendos, we murmured and we laughed our own laughter, a laughing code of demented elites.
then, we sat and tenderly embraced:
“is there reason?” the voice of my imaginary hateful fiend whispered in my ear.
“there is”, i must say, “there is, the reason is the lack of reason, and the lack of reason determines the necessity of it. we are not ronins, we need reason to master our steamy dreams, we need limbs. limbs of reason will help us feed the tool, the container, that holds our matter destructive spirit; feeding ourselves to ourselves is the secret of our cannibalistic everlasting existence. will you borrow me, please, your conscience for an unaccounted time?”.
“ironically”.
Frumoasa povestea parfumului coty! Ma tenteaza sa incerc si eu chypre.
dacă te lasă cei de la osmoteca din versailles, de ce nu, roxana. este totuşi un parfum care nu se mai fabrică de multă, foarte multă vreme.
nestiutoare in ale parfumului si parfumeriei, nestiutoare in ale mirosurilor rafinate, necunoscatoare in ale istoriei fascinante a acestei arte (pentru ca este o arta), multumesc pentru aceste informatii pretioase spre care ma voi intoarce de cate ori voi simti nevoia sa stiu mai mult, sa spun mai mult. incerc sa ma cultiv in acest domeniu, sa trec dincolo de florile campului si mirosul trandafirilor
aşa cum am promis, vor mai fi poveşti, le readuc aici, mai ales pe acelea din timpurile vechi ale parfumului, cele de care eu sunt fascinată. de vă vor fi pe plac, eu o să mă bucur. iar trandafirul… el este şi astăzi majestatea sa… regele.
Imi amintesc cu drag de parfumurile Coty acum cand “port” doar Givenchy-uri. Si ma opresc adesea in supermarket sa mai miros cate o apa de toaleta
Imi place mult sticluta pe care ai ales-o sa te ajute sa-ti modelezi povestea
flaconul este ceea ce s-ar numi un clasic, hapi, adică parfum de osmotecă! dar a fost realizată de un nume celebru în parfumerie, lalique, cel care a creat multe bijuterii din sticlă pentru parfum şi care a colaborat şi cu coty.
personal nu am folosit niciodată parfumuri coty şi nici givenchy.
B.U….cred ca de la Coty era, il foloseam in draci. Am iubit parfumul acela
Ce parfumuri folosesti?
christian lacroix, parfumul scoică apărut în 1999, actualmente retras de pe piaţă, feminite du bois al lui serge lutens, ediţia originală, care nici ea nu se mai produce,parfumul fiind reorchestrat acum câţiva ani, 4711 kolnische wasser a lui jean marie farina după reţeta din 1709, jean paul gaultier – le male, un parfum masculin, armani – code, woman de la hugo boss. visez la chanel cuir de russie apărut în 1927 şi care se mai vinde numai în sedia exclusif de chanel, pe care nu mi-o permit şi desigur la chypre de coty, şi el parfum de osmotecă. am cochetat cu ideea de vetiver -guerlain dar tuşa de tutun nu este atât de intensă pe cât mi-aş fi dorit. de fapt am o lungă listă de dorinţe din care nu lipseşte attar, parfumul arab pentru care eu am o pasiune aparte.