te încap toate definițiile cuvântului și niciuna nu te cuprinde de fapt, dar te-aș recunoaște oricând, cu ochii închiși. nu te cunosc şi totuşi te ştiu, umăr lângă umăr, alunecând pe firele de nisip închise în aceeaşi clepsidră.
te numesc în toate felurile şi atunci când fug cel mai tare de tine, mă întoarce un dor necuprins.
şi aş vrea, o dată pentru totdeauna, să îmi spui cine eşti tu: mai mult frate, decât prieten, mai mult prieten, decât camarad, mai mult camarad, decât mentor.
oare ne va mai găsi vreodată împreună, pe o bordură, taina aceluiaşi gând?
Nu stiu exact cum faci, dar intotdeauna cuvintele tale ma ametesc.
cum sa nu! cu siguranta psic
. frumos mai scrii tu…trebuie sa mai spun din cand in cand 
. ciaoo….
poate pentru că, simona, gândurile îmi sunt inspirate de oameni speciali și buni, din viața mea.
sărumâna, carmen.
ops:
ciaooo, geanina! mulțumesc spun eu iar…
Eu zic ca da. Pe o bordura. Taina aceluiasi gand.
Frumos Psi frumos, foarte frumos ai scris.
mulțumesc mult lotusel!
ops:
“nu te cunosc si totusi te stiu”
asta imi spun si eu…
“sunt partea stanga- iar tu cea dreapta”-a unei perechi de aripi =al ingerului care ne vegheaza.
nu suna rau…
frumoasă completarea ta, anca. mulțumesc mult…
http://www.youtube.com/watch?v=-_y1RX6xHaY
voi strange toate multumirile si le voi “elibera” pe’un ring de dans
tango flamenco
oo daaa…
nu-i asa?
😆 ai chef de tușe și de vorbe, anca, cum văd!
tango de cuvinte…