există un bărbat. mă iubeşte. îmi spune: ” te iubesc de-or să-ţi sară fulgii!” şi eu râd până mi se tivesc genele de lacrimi. se întâmplă câte o eclipsă de lună atunci şi pe când se formează inelul de diamant, eu dau cu mâna deoparte fulgii, ca să te văd mai bine. maldăre de fulgi se risipesc în toate direcţiile, se blochează circulaţia din acest motiv, cade bursa şi o nouă criză financiară se conturează. tu râzi. cascadele tale de râs îmi înmoaie genunchii.
există un bărbat. nu ştiu dacă mă iubeşte. stă cu o bere în mână şi se uită la fotbal, la acelaşi meci de fotbal. mai cu seamă atunci, pe când marica ratează înscrierea unui gol extrem de important, mi se face foame de el. îi spun asta, dar el nu mă aude. umblă la dex, adică mai pe româneşte înjură ca un birjar, ca la uşa cortului ori ca ultimul om. furia inutilă din vorbele lui mă aprinde, dar el îmi spune: “te iubesc… după meci!” şi eu mă aşez peste timp încercând să-l dizolv, să-l anulez, privesc oblic toate cele nouăzeci de minute, iar pe cele de prelungiri, o, pe acelea le urăsc pur şi simplu cu tot cu televizor şi arbitru. la pauză el mai cere, totdeauna se întâmplă astfel, o bere şi eu mă grăbesc să i-o aduc. rece!
există un bărbat. mă iubeşte cu siguranţă. văd asta în ochii lui atunci când mă întorc de la piaţă cu sacoşele pline. el îmi zâmbeşte tandru, aproape incandescent, în vreme ce ochii lui încearcă să descifreze prin formele de relief ale sacoşelor, iar atunci când nu ghiceşte şi îl dor ochii de atâta concentrare, îmi spune: “te iubesc, mâncăm şi noi ceva astăzi?” se întâmplă atunci o furtună în mine şi mă văd aruncând frigiderul pe fereastră, farfuriile şi aragazul, până şi făina zboară de frică din calea mea, dar mă încăpăţânez să tac în spatele unui zâmbet. aprind aragazul cu degete moi şi încălzesc mâncarea în vreme ce el stă cuminte la masă. îi ghiorăie maţele de foame, dar zâmbeşte. eroic.
există un bărbat. nu ştiu dacă mă iubeşte. îşi pierde mai mereu lucrurile prin casă, ba şi pe mine mă uită uneori. în parcare, în supermarket sau în ascensor, în staţia de tramvai- deşi noi nu avem tramvai în oraş- în autobuz sau pe malul mării, în mijlocul pădurii, în restaurant, pe marginea ferestrei, în braţele lui atunci când îmi spune: “te iubesc, dar nu ştii cumva unde mi-am pus cheile de la maşină?” se întâmplă atunci câte o ploaie în ochii mei, se sparg zăgazurile, se rup lanţurile şi plâng ca o disperată, ca o nebună. curg lacrimile mele pe pereţii vecinilor, cineva cheamă salvarea şi pompierii, cineva mă reclamă la poliţie şi în cămaşa de forţă a zilelor eu mă frâng.
există un bărbat. mă iubeşte. ştiu asta cu certitudine. îl iubesc şi eu. dar lasă-mă, te rog, să mă uit la meci, da, dragule?
Mai, m-am distrat copios la ora asta. Dar revin sa recitesc, sa vad daca am reactionat normal. Nu prea pot sa-mi am incredere de la prima citire. E posibil sa nu fie nimic amuzant, dar sa stii ca eu inca rad
excelent!!! e tare asta!! 😆
you made my day, psi! pup pentru asta si nu numai!
Vaiiii ce tareeeee!
psi,
Am citit de câteva ori!
Tare de tot! Viață curată, la temperatura fiecărei clipe..iubire? da, incertitudini? da? așteptări? da.. Toate laolaltă, puțin ( mai mult) din fiecare ..și tot așa!
Felicitări!!
psi, am citit ca si cum as fi urmarit un colaj cu imagini atat de cunoscute …si cred ca obisnuitul poate fi neobisnuit de frumos in fiecare zi!
draga psi, viata asta asa este! a
A iubi inseamna a iubi persoana catre care converg visele si dorintele noastre asa cum este!
Si noi avem momentele noastre de “meci” care chiar daca nu se cheama “meci” tot disipare este!
A iubi inseamna a iubi tot ce iubeste el, a te confunda cu placerile si bucurile lui.
A iubi insemna a te hrani si pe tine si pe el nu numai cu nebunia apropierii fizice din foamea de iubire ci si cu hrana obisnuita.
In mancarea aceea pui dragoste pentru ca e pentru el si el invata sa manace iubire odata cu omleta delicioasa pusa pe masa.
A iubi e mult mai mult decat contopirea trupesca. A iubi inseamna a lasa persoana draga asa cum este ea si a-i iubi defectele, slabiciunile. Nu numai frangerea trupurilor e dorinta ci dorinta este si bucuria de a privi impreuna un tablou chiar daca tu nu indragesti pictura caci privindu-l inveti sa intelegi de ce este atat de atras de o arta pe care tu nu o cunosti.
A iubi inseamna sa adori sa vezi un meci CU EL pentru simplul motiv ca asa inveti sa-i intelegi pasiunile si implicit pasiunea pe care o are pentru tine
Sa fii iubita si sa iubesti FARA REZERVE!
aveti ceva ani deja, impreuna si chiar va iubiti…asa e dragostea cea veche , linistita si netulburata …sa pastrezi iubirea…tu esti responsabila
… as fi curios cm priveste si barbatul aceste perspective
Descrierea ta pe langa faptul ca ilustreaza evolutia (involutia) unei relatii, e si haioasa rau
…si peste toate, exista o femeie care intelege toate astea….Foarte frumos incondeiat !
flacăra vie mistuie prea repede, jarul mocnit ţine mai mult şi mai temeinic…
iar dacă uneori mai tresare cîte o flacără înaltă, cu atît mai bine, nu ?
ps(i). ferice de bărbaţii care s-au lăsat de fotbalitate (mă includ); sunt mult mai disponibili.
ai reacţionat, normal,sunt sigură de asta
mulţumesc, gina!
da, dunia, depinde cum priveşti.
cita, mulţumesc mult. să ştii însă că eu mă uit la meciuri pentru că îmi place, printre puţinele lucruri povestite despre mine pe blog, am scris cândva într-o duzină cum am devenit eu fan mannschaft şi real madrid…. el nu are nicio influenţă asupra mea…
he, he, rokssana, da, avem ceva ani împreună, dar eu cred că e responsabilitatea amândurora.
gânguritu, textul este o bucată literară şi cam atât. pentru varianta masculină, promit, o să mă gândesc să o scriu şi pe ea. deşi cred că peter eszterhazy a reuşit deja să o facă cu mult mai bine chiar şi decât mircea cărtărescu…
http://www.librarie.net/carti/105810/O-femeie
tibi, ce faci cu atâta disponibilitate atunci când doamna adoră să se uite la meciuri? 😆
Eeei, sigur că se întâmplă şi de-astea, Psi. Dar ele sunt ca nişte “condimente” care fac iubirea mai bună!
O zi frumoasă!
jorji, este?! ti pup şi io şi la mulţi ani lui liviu! (pot să îl pup şi pe el cu această ocaziune? )
psi
mă refeream la bărbaţii care s-au lăsat de fotbalitate, pentru a fi la fel de disponibili ca şi doamnele lor care nu se roagă de ei să pironească jucătorii, cu ochişorii.
Psi ,
eu m-am distrat citindu-te
Si mi-a placut la nebunie aia cu ” te iubesc de-or sa-ti sara fulgii ”
stiu ca nu-ti spun nimic nou, dar chiar mi-a placut mult… e tare, ce mai !
ştiu, tibi…
şi te întreb acum dacă ai citit o femeie- peter eszterhazy.
lotusica, eu m-am distrat mult aseară, în timp ce o pregăteam pentru astăzi… astăzi când iarăşi este zi de meciuri. 😆 ea este scrisă mai demult în acelaşi ciclu al poveştilor mele de miercuri. o fi adormit pisica? sau i-or fi zburat fulgii?
altcersenin, săru-mâna.
nu psi, nu am citit. de ce întrebi ?
pentru că această cărticică, tibi, citită de mine în urmă ceva ani cam aşa îşi începe fiecare povestire: “există o femeie, mă iubeşte” sau “există o femeie, nu mă iubeşte”. acolo este cred, izvorul poveştii ele de astăzi… şi te ştiu cititor, iubitor de carte, de aceea am întrebat.
psi
apar zilnic mult mai multe cărţi decît am citit eu, în toată viaţa, aşa căăăă
– – –
ştii teoria burlacului ? zice că nineni nu a reuşit să iubească toate femeile dar, merită să încerce
– – –
aşa şi cu lectura.
buuun aşa, tibi. 😆
Bravo! Eu am scris un raspuns la o scriere si nu o dojana la adresa ta! Supebul tau text mi-a dat prilejul sa punctez ceea ce imi sta mie in minte…
si in suflet, desigur
ştiu, cita. şi poate că nu am mulţumit îndeajuns pentru asta. eu ştiu cât de preţios îţi este timpul şi cu atât mai generos darul tău de cuvânt. şi îţi mai spun ceva: şi dojana e bună, atunci când este. chiar te rog să o foloseşti atunci când vezi că am nevoie de ea…
ai dreptate…dar ei mai ratacesc drumul, asa ca de tine depinde sa pastrezi relatia
da’ si el al naibii cu berea aia…
cam mulţi sau prea mulţi, rata? 😆
da crezi că i-o aduce cineva, anowen? în text da… dar numai în text.
depinde cum se termină meciul, bogdan!
cam mulţi? eu mă gândeam la şoarecii prinşi, nu ştiu la ce te gândeai tu! 😆
da’ si ea a naibii cu berea aia…
să înţeleg că vrei să-ţi aduc o bere desară, la meci, anowen? 😆
hai nu fii a naibii cu berea aia…
nu, nu, nu! după ce mi-ai jumulit coada- io încă îmi amintesc asta- nu vezi bere de la mine.
“Te iubesc… dupa meci”…. cat de dulceee )) Mi-a placut! Ca deobicei…. frumos scris, frumos simtit!
sigur ca depinde cum privesti, in plus, intai de toate depinde cat de tare iti doresti sa fie asa, sa vezi frumos acolo unde altii vad obisnuit. eu imi recunosc des caderile si indoielile, pentru ca ele sunt, nu am cum sa le ignor dar in acelasi timp cred intr-o vorba draga care m-a insotit in toti anii astia (de cand suntem 2), “e atâta rutină pe lume şi atât de puţin adevăr … dar pentru adevărul ăsta puţin şi rar, pentru acest miracol merită să trăieşti”.
frumoasă vorbă…
inca mai rad – iata un barbat care stie sa(-si) amplifice preludiul..
😆 e bine dacă te-am făcut să râzi, strong. e bine. va fi şi reversul cândva… am promis.