o poveste coolnewz despre parfum

preluăm un obicei care circulă prin blogosferă, acela de a ceda locul de amfitrion pentru câteva zile, cuiva pe care îl apreciem.  mărturisesc că am descoperit-o cu plăcere pe gazda noastră de astăzi şi o citesc cu drag, de câteva luni bune. prietena noastră din germania, coolnewz, a acceptat să ne scrie o poveste pe care vă invit să o citiţi şi să o comentaţi din fotoliile noastre imaginare. pregătim pentru o bună lectură şi, sper eu, o îndelungată discuţie, ceşti cu ceai şi câteva tablete de ciocolată şi mă aşez alături de voi.

când m-am decis să preiau provocarea pisicii şi să scriu un guest post pe pagina ei pufoasă, mi-a luat vreo câteva zile să mă opresc asupra unui subiect: să fie ceva despre vreo destinaţie (neapărat în spaţiu germanic, că asta îi merge la suflet cel mai mult pisicuţei noastre), să fie ceva despre prieteni sau să fie ceva despre … miresme?

cum fete suntem, m-am oprit asupra unui subiect mai cu … damf. şi o să părăsesc germania pentru un loc pe care pisicuţa noastră îl numeşte “acasă”.

astă vară ne-am oprit un pic la grasse, o micuţă localitate aflată între nisa şi cannes pe riviera franceză, şi este exact asa cum şi-l imagina şi pisica: dealuri împădurite de pe ale căror vârfuri poţi vedea marea şi coline înflorite străbătute de râuri. ieşind încet-încet din poezia locului voi spune că microclimatul face ca grasse să fie un loc ideal pentru creşterea florilor fapt care a incurajat investitorii să dezvolte industria de parfumerie. din poveştile diverşilor parfumeuri cu care am vorbit la grasse am aflat ca iasomia, un ingredient cheie al multor parfumuri, a fost adusă în sudul franţei de către mauri în secolul al 16-lea. astăzi, douăzeci şi şapte de tone de iasomie sunt recoltate la grasse în fiecare an!

ca multe alte locuri importante care au marcat istoria lumii şi grasse  a devenit centrul mondial al parfumurilor, din întâmplare. în evul mediu oraşul era renumit pentru mănuşile de piele pe care le producea pentru aristocraţia franceză. iar una dintre nebuniile modei din secolul al 16 lea era să porti manuşi parfumate. aşa că tăbăcarii din grasse au început să se specializeze şi în fabricarea parfumurilor.

încet, încet, în secolul 18 grasse devine mai cunoscut pentru industria sa de parfumuri decât pentru cea de mănuşi. mă rog, uşor de înţeles de ce aici s-au şcolit cele mai multe “nasuri” (creatorii de parfumuri) din lume – la grasse se află una dintre cele 3 şcoli de maeştri parfumeuri din lume.

la grasse se produc două treimi din esenţele şi aromele franţuzeşti folosite de marile case de modă dar şi de industria alimentară, iar cifra de afaceri de 600 milioane de euro anual spune totul. primăvara şi vara grasse este înconjurat de flori care sunt culese şi transformate în esenţe concentrate. marie, un maestru parfumeur de la o fabrica din grasse mi-a spus că în jur de 10.000 de flori de iasomie, de pildă, cântaresc un kilogram, iar cei care le culeg abia reuşesc să strânga jumătate de kilogram pe ora. dacă trandafirii sunt culeşi cam 6 săptămâni pe an din aprilie până în iunie, iasomia se culege din august până în septembrie. după recoltare, florile sunt transportate imediat la fabrică. aici există mai multe tipuri de a prelucra florile: pentru cele mai delicate cum este iasomia, se foloseste extracţia, adica absorbţia aromelor într-un pat solid de grăsime sau ceară şi apoi extragerea esenţelor cu alcool etilic.

“esenţele nu se ţin oricum, ci în flacoane de aluminiu pentru a le proteja de razele solare”, mi-a explicat astă vară marie. oameni ca marie sunt consideraţi mic zeităţi la grasse; marie are zile când nu poate face nimic. se relaxează, se plimbă, cugetă, citeşte şi apoi stă cu orele în laborator şi creează o poveste olfactivă. un nou parfum UNIC.

se spune că personalitatea fiecăruia dintre noi se exprimă nu doar prin comportament, prin haine sau prin prieteni, ci şi prin parfumul pe care îl folosim.

însă dacă e să mă întrebaţi pe mine, cred că e mai degrabă o expresie a stării pe care o ai la un moment dat. eu am schimbat atâtea tipuri de esenţe de parfum de-a lungul timpului – de la esenţe foarte grele pe care nu le scoţi nici după două spălări din haine, la fresh unisex, încât aş putea să îmi pun problema daca nu cumva am personalitate multiplă!

voi câte feluri de parfum aţi schimbat de-a lungul timpului şi în funcţie de ce criteriu?