noir. tom ford. prima poveste parfumată a acestui an și noul meu parfum din panoplia personală, o surpriză pe care, acum trei ani nu aș fi crezut-o posibilă. și aș putea să mă întreb de ce mi s-au schimbat preferințele, de ce am renunțat la orhideea neagră în favoarea acestui oriental floral de un negru imaculat, tulburător. n-o fac însă pentru că știu, orice alegere este nu doar personală, ci și influențată de extrem de mulți factori, cum ar fi anotimpul, starea psihică, momentul din zi în care porți această haină invizibilă. de fapt contextul unui parfum nu diferă cu nimic de alegerile pe care le facem de fiecare dată.
vă povestisem acum trei ani despre parfumurile tom ford și despre vizitele mele prin douglas și sephora. era vară și cald, iar eu eram setată pe atunci (încă) pe o tușă de vetiver, pe care jean claude ellena o desenase atât de frumos. da, e vorba despre masculinul terre d’hermes, mult amânatul la achiziție, așa cum fac mai mereu (și sunt norocoasă pentru că pot să-mi domolesc setea cu eșantioane, pentru că știu, sunt rare și puține parfumurile care mă leagă pe deplin, sunt mai degrabă genul gurmand și căutător al parfumului, decât o romantică pentru care parfumul este o alegere unică).
genul noir în parfumerie i se datorează (și am mai spus asta de multe ori) unui alt mare nume din zona de nișă, francezul serge lutens, cel de la care mi s-a lipit de suflet cedrul, poate singurul parfum care a rămas în preferințele mele de atâția ani. interesant este faptul că și galliano a debutat în parfumerie tot în acest gen, însă, judecând după următoarele apariții, a preferat să continue într-o zonă oarecum comercială și de masă, poate mai accesibilă. tom ford însă, de la noir – masculinul și black orchid, a continuat pe aceeași linie a parfumurilor de nișă, adresate unui anume gen și unui anume portofel, astfel încât, deși a debutat în această lume în anul 2006, portofoliul casei include astăzi peste 80 de parfumuri, mai toate ușor identificabile după flaconul negru, cu excepțiile liniilor private blend white musk collection care sunt albe și cele albastre din seria private blend neroli portofino. parfumurile tom ford aduc ceva din spiritul și eleganța acestui personaj, fie că vorbim despre seriile black orchid, de cele din gama grey vetiver ori private blend (cu o extensie private blend atelier d’orient) și, desigur, seriile noir, destinate preponerent bărbaților, dar care au din anul 2015 și un negru feminin, extrem de aproape de parfumeria arabă aș spune eu, parfumul care, în ciuda culorii, se potrivește perfect cu zăpada de afară, un parfum creat de sonia constant de la givaudan, cea care a creat și bleu noir sau rose musk pentru narciso rodriguez. și se cuvine să recunoaștem că magia lui noir pour femme se datorează acestei tinere femei, expertă în creațiile de tip gurmand- lemnos, pentru care echilibrul dintre dens și tenace nu mai are niciun secret.
noir pour femme de la tom ford este de la bun început parfumul care stârnește emoții puternice: fie îl iubești, fie îl respingi, nu prea există cale de mijloc. iar eu am ajuns să-l iubesc într-o dimineață de sâmbătă a lunii trecute. ningea ireal de frumos și în decorul acela alb și magic, pe când călătoream spre orașul de aur care ne aștepta cu brațele larg deschise la vanocny trhy (târgul de crăciun) l-am văzut pe el, noir de tom ford. să fi fost de vină decorul? să fi fost de vină dimineața aceea rece? să fi contribuit la această nouă legătură iscată prin miros sufletul meu? habar nu am. știu doar că în scurtul popas vienez am intrat într-o parfumerie cu prietenii și acolo, abia venită din aerul rece l-am văzut. parcă mă chema cu liniile lui drepte și negre. știam cum miroase, îmi aminteam lucirile negre de ciocolată densă și tușa aceea de ghimbir care îmi plăcuse de prima dată. de fapt, în toiul verii, parfumul mi se păruse mult prea greu, dar acum, ei bine acum era perfect.
într-o scurtă descriere, parfumul este clar unul sexy și te duce cu gândul la rochia neagră care lasă vederii un umăr dezgolit, așa cum a și fost descris la lansare. tenacitatea și densitatea lui, tușele opace se relevă imediat după ce treci de notele de vârf care sunt un amestec lucitor de mandarină și portocale, ușor picant. excelentă adăugarea ghimbirului în notele de vârf! apoi, ca într-un dans ademenitor, se ridică deasupra miezul parfumului: dâre de ciocolată de lux, note de cafea opace și floare de portocal se împletesc magic cu tușe de rășini și kulfi, acea înghețată indiană cu origini arabe, pentru ca mai târziu să te simți înconjurată de un nor de vanilie gurmandă și caldă, santal, mastică și ambră. poate și un strop de patciuli acolo, dar ceea ce dă direcția profund gurmandă este acordul kulfi și vanilia, în vreme ce densitatea, extravaganța și opulența acestui parfum vine din rășini și santal. un santal care îmi amintește oarecum de organza de givenchy, un parfum din păcate prea des purtat și prea fără discernământ la vremea apariției. spre deosebire de organza însă, direcția neagră a acestui parfum este una care mai taie din elanul curioșilor, fiind un parfum de iarnă, purtabil în doze mici, ca filtrele de magie. noir pour femme este un parfum mai degrabă greu, unul care nu se potrivește cu tinerețea și nici cu verile toride. povestea lui se spune în lumină puțină, în luciri de zăpadă și moliciune de cașmir și este cu siguranță povestea unei femei care se cunoaște pe sine foarte bine, care nu caută, cât exprimă un acord profund și un echilibru impresionant și care, fără să fie ostentativă, știe să își spună povestea prin parfumul ei.
mi-a trebuit aproape o lună de zile până la reîntâlnirea cu noir. știam deja că mi-l doresc, dar am lăsat ca timpul să mai filtreze puțin emoțiile. și încă ceva: mai voiam să compar puțin această alegere cu black orchid și cu oud-ul lui tom ford. concluzia ar fi că îl prefer lui noir extreme cu siguranță (mi se pare mult mai dens decât varianta extreme) și chiar și lui black orchid, iar în ceea ce privește notele oud, rămân fidelă unui alt mare parfum cu care noir pare să se asemene întrucâtva (mă refer la notele de rășini) al oud care pentru mine rămâne supremul agar. dar, ca și al oud, noir por femme este un negru din zona dusky cathedral, acea bijuterie care nu trebuie neapărat arătată și care se învecinează cu magia parfumurilor arăbești de demult.
Tare frumos ne-ai etalat miresmele acestui parfum și dacă la început aș fi înclinat să cred că mi s-ar potrivi cumva, spre sfârșitul descrierii mi-am dat seama că nu, nu e pentru mine. Greu cumva, aducând prin note cu înmiresmări de catedrală, arăbesc… Nu știu dacă mireasma celor 1001 de nopți ar fi în ton cu preferințele mele. Rămân fidelă, de ceva vreme, Si-ului.
Mulțumesc pentru prezentarea detaliată și linkurile ce duc spre atâtea alte miresme, Pisic!
chiar este un parfum negru, dana și puternic. așa cum spuneam despre kenzo (pe care nu l-aș putea purta niciodată) că este puternic, fix așa sunt și parfumurile lui tom ford, cumva pe o nișă extrem de bine conturată. și cu atât mai surprinzătoare afinitatea mea pentru el. dozat subtil merge de minune cu lâna moale și cașmirul, cu gerurile iuți, nu însă cu bradul, e prea dens, părerea mea, pentru decorul de crăciun.
și, dacă vrei ca o completare, e din zona dark-gotic-gurmand. pe un temperament fragil ar fi ca o impostură (și sunt sigură că îl vom găsi și așa, din păcate).
Un temperament fragil poate avea și răbufniri de curaj nebănuit, Cred, uneori și poate că în acele momente, mai ales dacă atmosfera e potrivită, așa cum bine zici…
Știi, eu nu am o colecție de parfumuri cu toate că ar mai trebui și ele alternate în funcție de anotimp, moment al zilei, starea de spirit.
parfumul, părerea mea, nu are legătură cu curajul cât cu potrivirea, dana. sau, ca să spun altfel, nu mi-am ales niciodată parfumul cu curaj, cât cu armonia pe care mi-o dă.