povestea a apărut mai demult aici dar….
„într-o zi, în provence, timpul s-a oprit. mă găseam în mijlocul unui câmp de lavandă, un val albastru mă înconjura. apărură atunci amintiri din copilărie, distilarea lavandei împreună cu bunicul meu, jacques. această floare este gravată în amintirile mele şi este mereu una dintre preferatele mele.” (jean paul guerlain) aşa începe povestea apei lavande velours, cea de-a doua aqua allegoria din seria casei guerlain, casa al cărei simbol este o albină, cea care extrage miresmele părunzând în inima florilor.
un parfum aromatic floral lemnos din seria apelor numite fiice ale pământului şi ale omului, care se deschide cu note aromate de lavandă care se prelinge şi în miezul parfumului unde sunt îmbogăţite cu iris şi violete, încălzite de santal, pe un fond tot de lavandă, de data aceasta caldă, lăptoasă, vanilată, amplificată cu boabe de tonka. un parfum creat în anul 1999 amintind de o floare de lavandă strivită între degete, unul dintre marile parfumuri dedicate femeilor cu evocare directă a câmpurilor mov din capitala florilor, grasse.
pe dealurile însorite din provence, în anglia, spania sau îndepărtata tasmanie, cântecul primăverii are uneori culoarea mov. el vorbeşte despre floarea cunoscută şi utilizată în parfumerie încă din antichitate, de către greci şi romani, dar şi în evul mediu. se numeşte lavandă şi este cea care dă acordul ierbos în parfum şi este des întâlnită în parfumeria masculină în compoziţiile tip fougere, lemnos aromatice.
uleiul esenţial de lavandă se extrage din speciile lavandula veris sau augustifolia (provenită din anglia), lavandula delphi neusis (cea franceză sau mediteraneeană) şi lavandula spica (spaniolă) iar procedeul de extracţie este antrenarea cu vapori de apă, pe scară industrială fiind folosite însă alternativele chimice numite lavandulol şi acetat de terpinil, linalool şi acetat de linalil, iar cel mai mare producător de ulei de lavandă este astăzi… bulgaria.
în grecia antică, lavanda era folosită la parfumarea apei de baie, în vreme ce romanii foloseau uleiul de lavandă pentru masajul ce preceda baia. puţin mai târziu, în evul mediu, o călugăriţă benedictică creează în anul 1379, la limita dintre parfum şi medicament, celebra eau des carmes, apa de lavandă destinată regelui carol al II-lea, ştiut fiind că regele însuşi cultiva în grădinile sale rozmarin şi lavandă, iar în secolul XVIII o regăsim alături de angelica, cuişoare şi camfor în oţetul aromatic cu proprietăţi tonice şi antispasmodice, iar în vremea lui napoleon era preferată de doamnele de la curte în apa de baie şi era o componentă importantă a săpunului brown windsor al împăratului.
în anul 1899 aime guerlain creează primul parfum modern care îmbină notele sintetice cu cele naturale, jicky, un parfum care, deşi destinat doamnelor a fost folosit şi apreciat la început de către domni. lavanda alături de vanilină, cumarină şi heliotrop sunt ingredientele care dau acordul fougere cu tuşe aromatice ale acestui parfum ce aminteşte de iubirea la care a renunţat parfumerul în anglia pentru a se întoarce, ca şi creator, în laboratoarele casei.
în secolul XX, cel care a cunoscut cea mai mare dezvoltare a parfumeriei, regăsim lavanda în parfumuri de tip soliflor destinate domnilor pour un homme- caron şi old english lavender- yardley, în compoziţiile fougere canoe- dana, homme- yves saint laurent sau aztec- yves rocher ori în parfumurile chypre aromatice jules- dior, havana- aramis sau kouros- yves saint laurent. în compoziţiile lemnos aromatice o regăsim în uomo- laura biagiotti, globe- rochas , l’homme- versace sau xeryus- givenchy, parfumuri create în ultimele două decenii ale secolului trecut.
mai rar întâlnită în parfumeria feminină, lavanda îşi găseşte totuşi locul său în john galliano-primul său parfum, chanel allure sensuelle, dolce & gabbana- by, oscar de la renta- oscar, vera wang- bouquet, jil sander- jil, creaţii ce aparţin ultimilor ani (2008- 2009).
folosită în scop medicinal sau chiar în alimentaţie, ca şi condiment, utilizată odinioară în temple, pentru crearea esenţei sfinte ori ca leac împotriva ciumei, lavanda este cântecul mov al parfumeriei, o floare ce vorbeşte despre tandreţe, este o invitaţie la răspuns, iar în limbajul iubirii ea semnifică tăcerea şi puritatea.
lavanda se culege în iulie, atunci când la grasse, câmpurile cântă mov, aşa cum odinioară îl ademeneau pe grenouille, tăbăcarul lui suskind numit criminal de unii şi geniul de alţii. acasă, în propria noastră bucătărie,uleiul de lavandă se poate obţine prin macerare în ulei de măsline şi este poate mai mult cunoscută sub numele de levănţică. există voci care afirmă că ar fi un remediu natural împotriva cancerului, dar cu siguranţă bunicile noastre ştiau, atunci când parfumau lenjeriile cu levănţică, că mirosul lor tenace face somnul mai odihnitor.